Obligaţia de a face. Decizia nr. 2363/2014. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2363/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 10-03-2014 în dosarul nr. 23/44/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 2363/2014
Ședința publică de la 10 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. R. M.
Judecător: L. G. T.
Judecător: V. M. D.
Grefier: F. B.
.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de reclamanții C. N. domiciliat în G., ..7, ..71 și C. P. domiciliat în G., ., . nr.3023/01.11.2013 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ *.
La apelul nominal făcut în ședința publică la luarea dosarului peste rând, a răspuns pentru recurenții-reclamanți lipsă, av. T. Ș., lipsă fiind reprezentanții intimaților pârâți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul se află la primul termen de judecată, este motivat și că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
De asemenea arată că prin serviciul registratură al instanței intimatul-pârât G. R. – prin A.N.R.P. a depus întâmpinare.
Apărătorul recurenților solicită a i se comunica un exemplar de pe întâmpinarea depusă la dosar de intimat.
Se procedează la înmânarea către apărătorul recurenților a unui exemplar de pe întâmpinarea depusă la dosar de intimat.
Apărătorul recurenților precizează că recursul a fost formulat împotriva Guvernului R. prin Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților nu și împotriva Guvernului R., motiv pentru care solicită a se aprecia cu privire la întâmpinarea depusă la dosar de către această parte în sensul dacă are sau nu calitate procesuală în cauza de față.
Curtea, constată că la instanța de fond G. R. a fost parte în cauza de față și, deci, are calitate procesuală și în recurs.
Întrebat fiind dacă dorește acordarea unui nou termen de judecată pentru studierea întâmpinării, apărătorul recurenților arată că lasă la aprecierea instanței.
Curtea, apreciază că nu se impune acordarea unui nou termen de judecată pentru studierea întâmpinării, având în vedere interesul intimatei G. R. pe care îl are în cauza de față și lasă dosarul la ordine.
La apelul nominal făcut la ordine a răspuns pentru recurenții-reclamanți lipsă, av. T. Ș., lipsă fiind reprezentanții intimaților pârâți.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei în sensul de mai sus.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul apărătorului recurenților în susținerea recursului.
Apărătorul recurenților solicită admiterea recursului având în vedere că hotărârea instanței de fond a fost de respingere a acțiunii pe motiv de introducere prematură a acțiunii. Consideră că acțiunea nu a fost introdusă prematur, neexistând practică judiciară în acest sens.
Depune la dosar practică judiciară în sensul recursului formulat cu motivarea președintelui Agenției Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
CURTEA,
Asupra recursului în contencios administrativ de față:
Prin acțiunea introductivă reclamanții C. P. și C. N. în contradictoriu cu pârâtul G. R. prin AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR (în continuare ANRP) a solicitat instanței ca prin sentința ce o va pronunța să oblige pârâtul să le plătească:
- 155.951 lei, actualizat la data plății cu indicele de inflație, cu titlu de compensații bănești cf. L. 290/2003
- Dobânda legală cf. OG 9/2000 începând cu data de 29.11.2009 – data scadenței deciziei 354/2008 – și până la data plății efective
- Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că sunt moștenitorii defuncților C. T. si C., care, ca urmare a stării de război din perioada 1940 – 1947 au fost siliți să se retragă din loc. Cahul, Basarabia, părăsind terenurile si construcțiile avute in proprietate.
In conformitate cu Tratatul de P. încheiat intre România si Puterile Aliate si Asociate, semnat la Paris la 10.02.1947, Parlamentul R. a elaborat Legea nr. 290/2003, prin care s-a dispus acordarea de despăgubiri sau compensații pentru cetățenii români a căror bunuri proprietate au rămas sechestrate sau reținute in Basarabia.
Prin Hotărârea nr. 354/24.10.2008, Comisia Județeană pentru Aplicarea Legii nr. 230/2003 de pe lângă Prefectura Jud. G. a aprobat despăgubirea reclamanților cu suma de 155.951 lei reprezentând evaluarea construcțiilor si terenului aferent, aflat in proprietatea defuncților si abandonate in Basarabia.
Conform dispozițiilor finale ale Hotărârii nr. 354/24.10.2008, reclamanții s-au adresat Guvernului R. si ANRP pentru punerea in aplicare a Legii nr. 290/2003, a Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 290/2003 si Hotărârii nr. 354/24.10.2008, depunând toate actele solicitate prin adresa nr. 365 din 05.11.2008 pentru dosarul de despăgubire.
Mai susțin reclamanții că, deși au făcut mai multe intervenții pentru a fi despăgubiți sau pentru a li se comunica data despăgubirii, nu au primit nici un răspuns, fapt ce i-a determinat să se adreseze Avocatului Poporului.
Cu adresa nr. 7156/26.11.2009, Avocatul Poporului le-a comunicat să se adreseze instanței judecătorești competente si să solicite, in plus, actualizarea sumei si dobânda legală. Ulterior, cu adresa nr. 7558/05.10.2009 le-a răspuns si ANRP, care le-a comunicat faptul că, neaplicarea Legii nr. 290/2003 a fost condiționată de alocarea sumelor de la bugetul de stat.
Reclamanții mai arată că, deși au trecut 4 ani de la emiterea Hotărârii de despăgubire, nu s-a pus in aplicare hotărârea de despăgubire si nu i s-a comunicat un termen de despăgubire. Totodată solicită a se observa că legea nu condiționează acordarea despăgubirilor peste termenele menționate si că reclamanții, in calitate de beneficiari, sunt prejudiciați. Apreciază că, neaplicarea dispozițiilor Legii nr. 290/2003 este o încălcare a art. 14 si 53 din CEDO privind interzicerea discriminării si apărarea drepturilor recunoscute, a art. 1 din Primul Protocol la Convenția privind protecția proprietății si, in același timp, încălcarea art. 148 din Constituția R., care prevede că „tratatele constitutive ale U.E. au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne” si „autoritatea judecătorească garantează ducerea la îndeplinire a obligațiilor prevăzute la alin. 2”.
Asupra acțiunii de față;
Prin încheierea din 7 martie 2013 - ds_ - a Curții de Apel G. (C.), în baza art. XXIII al. 3 din L. 2/2013 s-a dispus scoaterea cauzei de pe rolul C. și trimiterea ei la Tribunalul G. ca urmare a schimbării de competență materială..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului G. – Secția C. sub nr. _ * din 13.03.2013.
Prin sentința nr. 3023/1.11.2013 pronunțată de Tribunalul G. acțiunea a fost respinsă ca prematură.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că conform art. 137 Cod procedură civilă, instanța va analiza cu prioritate excepția prematurității invocată de pârâta ANRP.
Art. I din OUG 10 / 2013 pentru plata eșalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispozițiilor . . . Legii nr. 290/2003 . . . prevede:
„(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, plata despăgubirilor stabilite potrivit dispozițiilor . . . Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul H., ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de P. între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, cu modificările și completările ulterioare, . . . se face în tranșe anuale egale, eșalonat pe o perioadă de 10 ani, începând cu anul următor datei emiterii titlului de plată. Cuantumul unei tranșe nu poate fi mai mic de 20.000 lei.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și titlurilor de plată emise și neachitate integral până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Plata tranșelor se face începând cu 1 ianuarie 2014.
(3) Prin titlu de plată se înțelege hotărârea comisiei județene sau a municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, cu modificările și completările ulterioare, . . . .
(4) Sumele acordate cu titlu de despăgubiri în temeiul prezentei ordonanțe de urgență se actualizează prin aplicarea indicelui prețurilor de consum aferent perioadei cuprinse între începutul lunii următoare celei în care a fost emis titlul de plată și sfârșitul lunii anterioare datei plății efective a fiecărei tranșe.”
În speță prin hot. 354/24.10.2008 emisă de Prefectul jud. G. – Comisia județeană pentru aplicarea L. 209/2003 li s-a recunoscut celor 2 reclamanți dreptul la despăgubiri în sumă de 155.591 lei pentru bunurile imobile (construcții + teren) rămase în Basarabia ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de P. între România și Puterile Aliate și asociate semnat la Paris la 10 febr. 1947 (f. 4 – 5 în ds Secției I civilă).
Până în prezent reclamanții nu au primit nicio sumă în baza hot. 354/24.10.2008. Având în vedere prev. art. I al. 2 din OUG 10/2013 aceste plăți urmează a se face în tranșe anuale începând cu data de 01.01.2014.
Împotriva aceste sentințe a declarat recurs reclamanții C. P. și C. N. apreciind că este nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
În mod greșit și ilegal instanța de fond a stabilit că acțiunea a fost prematur introdusă.
În literatura și practica judecătorească s-a stabilit în mod constant că o acțiune este prematur introdusă atunci când înainte de introducerea acțiunii nu s-a îndeplinit o procedură prealabilă în sensul că nu s-a făcut o cerere, notificare, invitație sau comunicare directă sau prin executorul judecătoresc de îndeplinire a obligației de bună voie.
Art.7 din Legea nr.554/2004 menționează „Procedura prealabilă. (1) Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se considera vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității publice superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea în tot sau în parte a acestuia”.
La pag.2 alin.4 din sentința civilă nr.3023 din 01.11.2013 se menționează că reclamanții s-au adresat Guvernului R. A.N.R.P. și a primit răspuns cu adresa nr.7558/5.1]0.2009 dar și prin adresele nr._/1663/L10/20.03.2009 și nr.875/L290/2012 și rezultă același fapt.
Acțiunea a fost introdusă la data de 06.08.2012.
O.U.G. nr.10/_ a fost emisă și publicată în M.O. la data de 28.02.2013.
Legea nu retroactivează art.15 alin.2 din Constituția R. specifică „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau convenționale mai favorabile” În mod asemănător reglementează acest fapt și art.1 din Codul civil „Legea dispune numai pentru viitor; ea nu are putere retroactivă”.
Instanța de fond a interpretat în mod greșit cele două acte normative de punere în executare a Legii nr.290/2003.
Deși au trecut aproape 5 ani de la emiterea Hotărârii de despăgubire nu s-a pus în aplicare hotărârea de despăgubire și nu i s-a comunicat un termen pentru efectuarea despăgubirii.
Art.10 alin.2 din Legea nr.290/2003 menționează că „Despăgubirile sau compensațiile bănești vor fi acordate beneficiarilor în termen de un an de la comunicarea hotărârii comisiei județene ori a mun.București, după ca, sau a hotărârii prevăzute la art.8 alin.4 sau 6, respectiv art.9; plata se poate face în rate, în maximum 2 ani, în funcție de disponibilitățile bănești ale direcțiilor prevăzute la art.11 alin.1”.
Cele două acte normative de aplicare a legii, respectiv H.G. nr.1120/2006 și OUG nr.10/2003 prin care se dispune eșalonarea plăților, în primul act în două tranșe în decurs de 2 ani, și în al doilea act, în decurs de „10 ani începând cu anul următor emiterii titlului de plată” nu s-au respectat. În primul caz plata trebuia realizată până în anul 2010 iar în al doilea act, până în prezent trebuie plătită suma de 100.000 lei.
Titlul de despăgubire, respectiv Hotărârea 354 a Comisiei Județene de aplicare a Legii nr.290/2003 a fost emisă în anul 2008 și de la emiterea ei au trecut 5 ani. În mod greșit se menționează în hotărâre că eșalonarea prevăzută de OUG nr.10/2013 se aplică din anul 2014, întrucât art.I prevede că plata tranșelor anulare încep „cu anul următor emiterii titlului de plată” deci începând cu anul 2009.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța constată că recursul reclamanților este fondat din următoarele considerente:
Prin cererea dedusă judecății reclamanții au solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri în contradictoriu cu pârâtul G. R. prin Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților privind obligarea pârâtului la plata sumei de 155.951 lei actualizată cu titlu de compensație conform legii 290/2003. Prin urmare reclamantul urmărește obținerea unui titlu executoriu în contradictoriu cu pârâtul.
Apreciem că dispozițiile art. I din OUG 10/2013 au incidență în faza executării, după ce reclamantul ar obține un astfel de titlu executoriu, astfel că cererea reclamantului trebuie să fie judecată în conformitate cu prevederile legale invocate în motivarea în drept a acțiunii.
Față de cele arătate și apreciind că în mod greșit instanța de fond s-a pronunțat pe excepția prematurității urmează ca în conformitate cu prevederile art. 312 alineatul 3 C.pr.civ. urmează a fi admis recursul, casată sentința și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții C. N. domiciliat în G., ..7, ..71 și C. P. domiciliat în G., ., ., împotriva sentinței nr.3023/01.11.2013 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ *.
Casează în tot sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Martie 2014.
Președinte, C. R. M. | Judecător, L. G. T. | Judecător, V. M. D. |
Grefier, F. B. |
Fond: M.G./Red.Tehnored.D.V.M./18.04.2014/Tehnored.F.B./18.04.2014/2 ex.
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 8164/2014. Curtea de Apel... | Pretentii. Decizia nr. 2696/2014. Curtea de Apel GALAŢI → |
|---|
