Obligaţia de a face. Decizia nr. 7873/2014. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 7873/2014 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 30-10-2014 în dosarul nr. 1065/91/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 7873/2014
Ședința publică de la 30 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. I.
Judecător V. M. D.
Judecător E. L. P.
Grefier C. M. D.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra soluționării recursului declarat de autoritatea recurentă ., județul V., împotriva sentinței civile nr. 754/16.04.2014 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._, în contradictoriu cu autoritățile intimate P. J. V., ., O. DE C. SI PUBLICITATE IMOBILARA, având ca obiect obligația de a face.
Dezbaterile și cuvântul pe fond au avut loc la termenul din data de 15.10.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 22.10.2014 și 30.10.2014, când a hotărât următoarele:
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului V. sub nr._ reclamantul P. Județului V. a chemat in judecată pe paratele UAT ., UAT ., precum si OCPI V. pentru ca, prin hotărâre judecătoreasca, sa se stabilească hotarul intre cele doua unitati administrativ teritoriale.
In motivarea acțiunii s-a arătat faptul că, potrivit dispozițiilor art. II teza a doua din Legea nr.133/2012, in termen de 30 zile de la primirea documentației de delimitare, prefectul avea obligația de a iniția concilieri pentru stabilirea liniei de hotar, in caz contrar fiind obligat sa sesizeze instanța de judecată pentru stabilirea acestor limite.
Pentru data de 27.09.2012 a fost convocata o întâlnire care a avut drept scop medierea diferendului intre cele doua unitati administrativ teritoriale cu privire la linia de hotar.
Conform procesului verbal de conciliere nr._/28.09.2012, partile nu au ajuns la nici o soluție, motiv pentru care a fost sesizata instanța de judecata.
In drept, acțiunea a fost întemeiata pe dispozițiile Legii nr. 554/2004, Legea nr. 340/2004, Legea nr.133/2012 data pentru aprobarea OUG nr.64/2010.
In dovedirea sustinerilor s-a solicitat proba cu inscrisuri.
Prin Intâmpinarea depusa la dosar la data de 08.05.2013, parata OCPI V. a aratat ca nu are calitate procesuala pasiva fata de petitul actiunii (fila 13).
La data de 13.05.2013, OCPI înaintează instanței (filele 29-39) documentele identificate în arhiva unității și anume:
- Schița de delimitare a hotarului comunei Pufești efectuată în anul 1974, modificată în anul 1981;
- Schița de delimitare a hotarului comunei Ruginești efectuată în anul 1971, modificată în anul 1981;
- Schițele cu variante de hotar pe tronsonul Pufești-Ruginești.
La data de 27.08.2013, OCPI comunică instanței că nu au existat procese de grănițuire între cele două unități administrativ-teritoriale nici până la apariția Legii cadastrului și publicității imobiliare nr.7/1996, nici ulterior (fila 61).
Prin Întâmpinare (fila 44), UAT ., pe cale de excepție, inadmisibilitatea cererii, invocând prevederile art.5 ind.1 din Legea nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, susținând că modificarea hotarelor unităților administrativ-teritoriale nu constituie atributul instanțelor judecătorești.
Pe fond, a solicitat respingerea cererii ca fiind neîntemeiată, reiterând, în fapt, argumentele invocate cu privire la inadmisibilitatea cererii.
Prin Întâmpinare (fila 55) și UAT ., pe cale de excepție, inadmisibilitatea cererii, cu referire la dispozițiile art.5 ind.1 din Legea nr.351/2001 și art.22 din Legea nr.215/2001.
In cauza s-a dispus efectuarea unei expertize specialitatea Topometrie, in vederea stabilirii limitelor de hotar intre cele doua unitati administrativ-teritoriale.
Prin raportul de expertiză (fila 82-92) au fost propuse două variante, față de care părțile au formulat puncte de vedere, analizate în completarea raportului.
Prin sentința nr. 754/16.04.2014 au fost respinse excepția de inadmisibilitate a cererii și pe cea a lipsei calității procesuale pasive a O.C.P.I. V. ca neîntemeiate.
A fost admisă acțiunea și stabilită delimitarea hotarului administrativ dintre UAT . . este in prezent si cum este menționat in Extrasul de Plan Cadastral, Tronson H. Ruginești-Pufești, aceeași ca și limita din aplicația informatică RELUAT.
Pentru a pronunța a ceastă sentință instanța de fond a reținut cu privire la excepția de inadmisibilitate că cererea reclamantului este întemeiată pe prevederile art.II teza a doua din Legea nr.133/2012 pentru aprobarea O.U.G. nr.64/2010 pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și publicității imobiliare nr.7/1996, potrivit cărora prefectul este abilitat să sesizeze instanțele de contencios administrativ cu privire la acțiunea având ca obiect stabilirea hotarelor unităților administrativ-teritoriale în situația în care, în urma concilierii, nu se ajunge la o soluție comună privind stabilirea hotarului între cele două unități administrativ-teritoriale.
In ceea ce privește calitatea procesuala a O.C.P.I. V., Tribunalul a apreciat că acesta are calitate procesuala, cat timp aceasta face parte de drept din Comisia de delimitare a liniilor de hotar, iar, pentru opozabilitate, prezenta urmează a fi înscrisă in evidentele acestei instituții.
Calitatea procesuală a O.C.P.I. V. este justificată în orice litigiu care vizează operațiuni de delimitare teritorială, cu atât mai mult cu cât prevederile art.10 alin. (2) din Legea nr.7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare, Republicată, cu modificările și completările ulterioare, stabilesc: Lucrările tehnice de cadastru se realizează utilizându-se reprezentarea grafică a limitelor unităților administrativ-teritoriale, precum si a limitelor intravilanelor, deținute de oficiile teritoriale.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.11 alin.3 teza a II-a din Legea nr.7/1996 Legea cadastrului si publicitatii imobiliare, hotarele unitatilor administrativ teritoriale trebuiau marcate si delimitate de către o comisie de delimitare, comisie stabilita in acest scop prin ordin al prefectului.
Din aceste comisii face parte si O.C.P.I. V. potrivit art.4.2.2. si 4.2.5 indice 1 din Ordinul Ministrului Administrației Publice nr. 534/2001 privind aprobarea normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general.
Intre UAT . . limita de hotar, s-au înregistrat dezacorduri cu privire la traseul acestei limite, fapt ce a impus aplicarea art.II teza a II-a din Legea nr.133/2012 pentru aprobarea OUG nr.64/2010 privind modificarea si completarea Legii nr.7/1996, conform cărora prefectul județului, în termen de 30 de zile de la primirea documentatiei de delimitare, a initiat concilieri intre cele doua UAT-uri iar, ca urmare a nerealizarii unei intelegeri, a sesizat instanta de contencios administrativ cu privire la actiunea in delimitarea liniei de hotar.
Tribunalul a reținut că, potrivit Raportului de expertiză tehnică topometrică efectuată în cauză, fiecare dintre cei doi primari ai UAT-urilor implicate în litigiu, au susținut, bazându-se pe planuri și registre cadastrale, că terenul în litigiu aparține teritoriului administrativ pe care îl reprezintă.
Astfel primarul comunei R., A. I., a susținut că hotarul in litigiu ar trebui sa rămână cel actual, așa cum este in prezent si cum este mentionat in Extrasul de Plan Cadastral, Tronson H. R. P., limita propusa de UAT R..
In sprijinul celor solicitate reprezentantii primariei R. au prezentat harta comunei R. din anul 1981, an in care a fost modificat hotarul dintre cele doua comune in forma actuala, marcat cu galben pe extrasul de plan anexat la raportul de expertiza.
Primarul comunei P., N. M., a solicitat modificarea actualului hotar, asa cum este prezentat in Extrasul de Plan Cadastral, Tronson H. R. P., limita propusa de UAT P., identica si cu limita RELUAT, din urmataorele considerente:
- in zona nr.1 din Schita Hotarului in Litigiu, varianata 1+2, anexata la raportul de expertiza, desi terenul este situat pe teritoriul administrativ al comunei P., in extravilan, in tarlaua 2, . pusi in posesie cetateni ai comunei R..
- in zona nr. 2, situata pe teritoriul administrativ al comunei R., in extravilan, . 2280 sunt pusi in posesie, cetateni din .>
Reprezentantii comunei P. au prezentat harta comunei intocmita in 1946, in care se observa ca linia de hotar intre cele doua comune in anul 1946, era asa cum o propun astazi, in sensul ca terenul cuprins intre Soseaua Natioanala, la Est, drumul spre Paunesti, la Sud si fostul drum spre R., la Vest, a apartinut comunei P..
Expertul a arătat că, de-a lungul timpului, România a cunoscut mai multe etape de organizare administrativ teritoriala, incepând cu Decretul domnesc nr. 495/1862 si a Legii nr. 396/1864, in timpul domniei lui C., prin care s-au infiintat pentru prima data judetele, impartite in plasi si acestea, la rindul lor, in comune urbane si rurale, Legea nr. 85/1925 privind unificarea administrativ teritoriala, Legea adminsitrativa nr. 13/1936 s.a.m.d. pina la Legea nr. 2/1968. Legea nr. 2 din 1968 nu are anxa grafica, cu alte cuvinte nu exista referiri la delimitarea dintre UAT-uri.
S-a mai arătat că linia de hotar, in zona de litigiu, a fost până in prezent, începând din anul 1981, asa cum este prezentatata in Extrasul de Plan Cadastral, Tronson H. R. - P., limita propusa de UAT R., plan existent la dosarul cauzei si varianta nr. 2 din raportul de expertiza.
Expertul a propus doua variante de hotar, prima sustinuta de reprezentantii UAT P., aceeasi ca si limita RELUAT, varianta nr. 1 anexata la raportul de expertiză și a doua, susținută de reprezentantii UAT R., varianta nr. 2, anexata la raportul de expertiză.
Prin Completarea Raportului de expertiză tehnică, având în vedere solicitarea instantei de a stabili o singura varianta de hotar dintre cele doua propuse, expertul a propus ca hotarul dintre UAT P. si UAT R. sa fie cel din varianta nr. 1, varianta sustinuta de reprezentantii UAT P., motivele pentru care a propus varianta agreata de reprezentantii UAT P. fiind cele enumerate si in raportul de expertiză și anume:
- în zona nr.1 din Schita Hotarului in Litigiu, varianata 1+2, anexata la raportul de expertiza, desi terenul apartine teritoriului administrativ al comunei P., extravilan, tarlaua 2, . pusi in posesie sunt din .> - în zona nr. 2, situata pe teritoriul administrativ al comunei R., in extravilan, . 2280 sunt puși in posesie cetateni din . comunei P. au prezentat harta comunei Domnesti, intocmita in 1946, in care se observa ca linia de hotar intre cele doua comune, in anul 1946, era asa cum o propun astazi, in sensul ca terenul cuprins intre șoseaua N., la Est, drumul spre Paunesti, la Sud si fostul drum spre R., la Vest, a apartinut comunei P..
S-a arătat că, in varianta nr.1, sunt respectate normele de introducere ale cadastrului general, in sensul că linia de hotar trebuie să urmarească detalii liniare, stabile in timp (drumuri de exploatare, limite de proprietati, cursuri de apa, etc) si nu să împarta o proprietate astfel încât aceasta sa fie situata pe doua unitati administrative, asa cum se intimpla in cazul variantei propuse de UAT R..
Prin Obiecțiunile la raportul de expertiză, UAT . că nu sunt de acord cu varianta 1, că nu s-a avut în vedere harta întocmită în anul 1946, că nu s-a avut în vedere PUD-ul existent iar hotarul trebuie să rămână cel actual.
Răspunzând acestor obiecțiuni, expertul a arătat că a ținut cont și de harta întocmită în anul 1946
Tribunalul a reținut că Directiva INSPIRE, Infrastructure for Spatial Information in the European Community ( Infrastructura pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană), prin care se dorește realizarea unei infrastructuri de informații spațiale la nivel european si care trebuie implementată de toți membrii Uniunii, a obligat autoritățile române să contureze la nivel național baze de date care să conțină un număr minimal de straturi de informații geospațiale.
Astfel a aparut proiectul RELUAT (Registrul Electronic al Limitelor Unităților Administrativ-Teritoriale), care a transpus în delimitări geografice limitele unităților administrativ-teritoriale (UAT-uri), pentru prima dată de când există Legea nr.2 din 1968, care descrie forma de organizare teritorială, dar nu include și referiri la delimitarea dintre două UAT-uri.
Tribunalul a reținut că U.A.T. Ruginești a solicitat respingerea cererii Prefectului județului V. și menținerea limitelor de hotar actuale pentru UAT Ruginești, așa cum a fost stabilit în raportul de expertiză varianta 2 efectuat în cauză
U.A.T. Pufești a solicitat stabilirea liniei de hotar dintre cele doua UAT potrivit variantei 1 la raportul de expertiza ing.P. O., motivat de următoarele argumente:
- Zonele in litigiu sunt:
a) zona 1, respectiv punctele 12-13-G-F-12 si
b) zona 2, respectiv punctele 1-2-3-4-5-6-7-E-D-C-B-A-1
- Linia de hotar dintre UAT. . . materializata prin aliniamentul 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13 inscris in schita de la varianta 1+2 la raportul de expertiza intocmit de ing.P. O..
În zona 1 sunt pusi in posesie cetateni din . urmeaza ca UAT P. sa cedeze UAT R. suprafata suprafata cuprinsa intre punctele 12-13-G-F-12;
In zona 2, sunt pusi in posesie potrivit legilor fondului funciar, cetateni din . s-a reconstituit dreptul de proprietate pe vechile amplasamente, astfel încât urmeaza ca UAT R. sa cedeze UAT P. suprafața cuprinsă între punctele 1-2-3-4-5-6-7-E-D-C-B-A-1.
S-a arătat că, pe lângă faptul că au posesia terenurilor in litigiu din zona 2, au depus la dosarul cauzei si o harta, intocmita la data de 06.08.1946, eliberata de Arhivele Nationale si care este anexa la raportul de expertiza, care dovedeste ca aceste terenuri au apartinut comunei P., pana in anul 1974 linia de hotar dintre cele doua UAT fiind cea solicitata .
S-a susținut că limita actuala împarte satul Domnesti-Târg, care este . P., in două.
S-a solicitat pronunțarea unei hotărâri judecatorești prin care să se constatate că limita de hotar dintre UAT. . . stabilita potrivit variantei 1 la raportul de expertiza ing.P. O., respectiv, aliniamentul 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13.
Tribunalul a reținut că schimbarea actualelor limite de hotar este solicitată de către U.A.T. . vor fi analizate susținerile acestei pârâte, față de probatoriul efectuat.
Principalul argument al U.A.T. . că, în zona 1, sunt pusi in posesie cetateni din . ar trebui ca UAT P. sa cedeze UAT R. suprafata cuprinsa intre punctele 12-13-G-F-12 iar, în zona 2, sunt pusi in posesie potrivit legilor fondului funciar, cetateni din . s-a reconstituit dreptul de proprietate pe vechile amplasamente, astfel încât ar trebui ca UAT R. sa cedeze UAT P. suprafața cuprinsă între punctele 1-2-3-4-5-6-7-E-D-C-B-A-1.
Tribunalul a reținut că, în condițiile în care cele două UAT ar fi fost de acord cu soluția propusă, în cadrul medierii efectuate de către P. Județului V. în temeiul prevederilor art.II din Legea nr.133/2012 pentru aprobarea O.U.G. nr.64/2010 pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și publicității imobiliare nr.7/1996, soluția ar fi putut fi fezabilă .
În condițiile în care UAT . fost de acord, tribunalul a reținut că punerea in posesie pe vechile amplasamente a suprafețelor moștenite de către cetățeni ai unei comune, pe administrativul unei alte comune, nu este, doar prin aceasta, de natură să modifice suprafața administrativ-teritorială a unei U.A.T.
Tribunalul nu a reținut, în consecință, concluziile expertului astfel cum au fost menționate prin completarea raportului de expertiză, nefiind prezentate argumente legale pentru varianta 1.
S-a reținut și faptul că, potrivit mențiunilor OCPI făcute la 28.08.2013, nu au existat procese de grănițuire între cele două unități administrativ-teritoriale nici până la apariția Legii cadastrului și publicității imobiliare nr.7/1996, nici ulterior.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta U.A.T. . cu prevederile art. 483 și 488 alineat 1 punctul 6 NCPC. În dezvoltarea motivelor de recurs a arătat că sentința Tribunalului V. este nelegala si netemeinica, existând o totala contradicție intre considerentele acesteia si dispozitiv si chiar in dispozitivul sentinței.
Astfel, se arata in dispozitiv: „Stabilește delimitarea hotarului administrativ dintre UAT . . este in prezent si cum este menționat in Extrasul de Plan Cadastral. Tronson H. Ruginești-Pufești, aceeași ca si limita din aplicația informatica RELUAT."
Ori, ca din probele administrate si mai cu seama din raportul de expertiza efectuat in cauza rezulta fara niciun dubiu ca hotarul dintre . R. trebuia stabilit potrivit variantei 1 la Raportul de expertiza P. O., asa cum a solicitat, pentru ca numai aceasta varianta corespunde Extrasului de Plan Cadastral, Tronson H. Rimnesti-P., aceeasi ca si limita din aplicatia informatica RELUAT"
Prin urmare, stabilirea hotarului prin sintagma „ca si in prezent" nu corespunde Extrasului de Plan Cadastral, Tronson H. Rușinesti-P., aceeasi ca si limita din aplicatia informatica RELUAT."
A aratat ca Zonele in litigiu sunt:
a) zona 1, respectiv punctele 12-13-G-F-12 si
b) zona 2, respectiv punctele1-2-3-4-5-6-7-E-D-C-B-A-l asa cum sunt materializate in raportul de expertiza.
Asa fiind, a solicitat sa se constate ca linia de hotar dintre UAT. . . materializata prin aliniamentul 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13 înscris in schița de la varianta 1+2 la raportul de expertiza întocmit de ing.P. O., in mai multe considerente:
Astfel, in zona l intrucat sunt puși in posesie cetățeni din . UAT P. sa cedeze UAT R. suprafata cuprinsa intre punctele 12-13-i-F-12;
In zona 2, intrucat sunt pusi in posesie potrivit legilor fondului funciar, cetateni din . s-a reconstituit dreptul de proprietate pe vechile amplasamente, însemeaza ca UAT R. sa cedeze UAT P. suprafata cuprinsa intre punctele 1-2-3-4->-6-7-E-D-C-B-A-l.
Pe langa faptul ca are posesia terenurilor in litigiu, din zona 2, are la dosarul cauzei si o harta, intocmita la data de 06.08.1946, eliberata de Arhivele Nationale si care este anexa la raportul de expertiza, care dovedește ca aceste terenuri au aparținut comunei P..
P. in anul 1974 linia de hotar dintre cele doua UAT a fost cea solicitata de aceasta.
A susținut limita de hotar ca fiind cea materializata in varianta 1 la raportul de expertiza si pentru faptul ca limita actuala împarte satul Domnesti-Targ, care este . P.. in doua; jumătate la . la . a generat numeroase neajunsuri in legatura cu emiterea autorizatiilor de construire. in legatura cu efectuarea actelor de instrainare si succesiune, etc.
Prin urmare, argumentele in ceea ce privește solicitarea de a se stabili linia de holar pe aliniamentul 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13 inscris in schita de la varianta 1+2 la raportul de expertiza întocmit de ing.P. O. sunt solide si sustinute de probatoriul administrat si din aceasta perspectiva susținerea instanței cum ca „punerea in posesie pe vechile amplasamente a suprafetelor mostenite de catre cetateni ai unei comune, pe administrativul unei alte comune, nu este, doar prin aceasta, de natura sa modifice suprafața administrativ-teritoriala a unei UAT." apare ca fiind incompleta si superficiala, cu atât mai mult cu cat prin soluția pronunțata nu s-a rezolvat diferendul dintre cele doua UAT-uri.
Examinând actele și lucrările dosarului Curtea reține că recursul declarat de către pârâta U.A.T. . pentru următoarele considerente:
Așa cum rezultă din dispozitivul sentinței recurate instanțe de fond a dispus delimitarea hotarului administrativ dintre cele două unități administrativ teritoriale „astfel cum este in prezent si cum este menționat in Extrasul de Plan Cadastral, Tronson H. Ruginești-Pufești, aceeași ca și limita din aplicația informatică RELUAT.”
În considerentele sentinței se arată însă că expertul nu a propus argumente legale pentru varianta 1 de delimitare, ceea ce înseamnă că instanța de fond s-a orientat spre cea de-a două variantă de delimitare.
Instanța de fond a avut în vedere propunerile formulate prin raportul de expertiză administrat în cauză. Însă în concluziile acestui raport de expertiză se arată că „linia de hotar, în zona de litigiu, a fost până în prezent, începând cu anul 1981, așa cum este prezentată în Extrasul de Plan Cadastral, Tronson H. Ruginești Pufești, limita propusă de UAT Ruginești…”
Mai departe expertul propune două variante de hotar astfel: „prima susținută de reprezentanții U.A.T. Pufești, aceeași ca și limita RELUAT, varianta nr. 1 anexată la raportul de expertiză și a doua, susținută de reprezentanții UAT Ruginești, varianta nr. 2, anexată la raportul de expertiză”.
Apreciem că pe baza acestor concluzii imprecise și contradictorii ale raportului de expertiză instanța de fond a pronunțat o hotărâre care, pe de o parte, cuprinde dispoziții contradictorii, iar, pe de altă parte, nu poate fi pusă în executare. Aceasta deoarece delimitarea propusă prin dispozitiv reprezintă de fapt o combinare între cele două variante propuse de expert. Astfel prima variantă este cea susținută de U.A.T. . și limita RELUAT iar cea de-a doua este susținută de UAT Ruginești și este cea din Extrasul de Plan Cadastral.
Se constată astfel că prin delimitarea stabilită prima instanță a lăsat nesoluționat fondul cauzei.
Potrivit art. 312 alineat 3 C.. casarea poate fi dispusă atunci când instanța a cărei hotărâri este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului.
Față de cele mai sus arăta urmează a fi admis recursul, casată sentința și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță, urmând a fi solicitat expertului un punct de vedere clar și lipsit de ambiguități cu privire la modalitățile de delimitare între cele două unități administrativ teritoriale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de autoritatea recurentă ., județul V., împotriva sentinței civile nr. 754/16.04.2014 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._, în contradictoriu cu autoritățile intimate P. J. V., ., O. DE C. SI PUBLICITATE IMOBILARA, având ca obiect obligația de a face.
Casează sentința nr. 754/16.04.2014 pronunțată de Tribunalul V. și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Octombrie 2014.
Președinte,
G. I.
Judecător,
V. M. D.
Judecător,
E. L. P.
Grefier,
C. M. D.
DMV/18.12.2014
DMC/4 ex/18.12.2014
Fond: M. Dibuș
.>
| ← Alte cereri. Decizia nr. 5008/2014. Curtea de Apel GALAŢI | Alte cereri. Decizia nr. 2648/2014. Curtea de Apel GALAŢI → |
|---|
