Obligaţia de a face. Decizia nr. 456/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 456/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 11-02-2013 în dosarul nr. 757/99/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 456/2013
Ședința publică de la 11 Februarie 2013
Completul compus din:
Președinte - C. M.
Judecător - T. D. M.
Judecător - G. A.
Grefier - F. O.
S-a luat în examinare recursul introdus de Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Iași, în numele și pentru Administrația Finanțelor Publice a orașului H., împotriva sentinței civile nr. 2531/CA/13.11.2012 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr_, având ca obiect obligația de a face – restituire taxă auto.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat V. D. pentru intimatul V. C., lipsă fiind recurenta Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Iași, în numele și pentru Administrația Finanțelor Publice a orașului H. și intimata-chemată în garanție Administrația F. pentru Mediu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul procesual al procesului, care este la primul termen de judecată, și faptul că se solicită judecarea cauzei și în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
Nemaifiind alte cereri, instanța consideră recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat V. D., pentru intimat, solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Depune la dosar împuternicirea avocațială.
Declarând închise dezbaterile, instanța a rămas în pronunțare.
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.2531/CA/13.11.2012 pronunțată de Tribunalul Iași s-a admis acțiunea formulată de reclamantul V. C. I. în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a or H., a anulat decizia de calcul a taxei de poluare nr_ emisa de pârâtă la 19.12.2011, a obligat pârâta Administrația Finanțelor Publice a or H. la restituirea către reclamant a sumei de 962 lei achitată cu titlu de taxă de poluare și la plata dobânzii fiscale prevăzută de art. 124 alin. 2 din OG nr. 92/2003, calculată începând cu a 46-a zi de la data de 24.01.2011, data cererii reclamantului de restituire a taxei de poluare și până la momentul plății debitului, a respins cererea de chemare in garanție formulată de pârâte in contradictoriu cu Administrația F. pentru Mediu București.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a apreciat că dispozițiile O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule contravin prevederilor Tratatului instituind Comunitatea Europeană.
Împotriva acestei sentințe a introdus recurs Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Bârlad, care apreciază că în mod greșit prima instanță a considerat că reglementările interne, referitoare la taxa pe poluare pentru autovehicule, nu sunt conforme Tratatului și jurisprudenței Curții Europene de Justiție.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 24 din 14 noiembrie 2011, admițând recursul în interesul legii promovat de procurorul general, a statuat că „Procedura de contestare prevăzută de art. 7 din OUG nr. 50/2008, raportat la art. 205 - 218 din Codul de procedura fiscală nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei pe poluare, întemeiate pe dispozițiile art. 117 alin. l lit. d) din același cod”.
În raport de aceasta situație, Curtea, constatând că, din punct de vedere al dreptului material, hotărârea primei instanțe respectă hotărârea Curții Europene de Justiție, pronunțată în cauza C-402/09, privind pe I. T. și Statul român, prin care s-a stabilit că O.U.G. nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație, în România, a unor vehicule cumpărate în alte state membre ale Uniunii, fiind contrară art. 110 din TFUE, și că, din punct de vedere procedural, dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, referitoare la inaplicabilitatea prevederilor art. 205 - 218 din Codul de procedură fiscală în cazul cererilor de restituire a taxei pe poluare, este, conform dispozițiilor art. 330 ind. 7 din Codul de procedură civilă, obligatorie pentru instanțe, apreciază că în mod justificat instanța de fond a dat prioritate dreptului comunitar, motive pentru care, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, recursul promovat de pârâtă urmează a fi respins, ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Iași în numele și pentru Administrația Finanțelor Publice H. împotriva sentinței civile nr. 2531/ca/13.11.2012 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 10.12.2012.
Președinte Judecător Judecător
C. M. T. D. M. G. A.
Grefier
F. O.
Red.T.D.M.
Tehnored.F.O.
2 ex./13.02.2013
Tribunalul Iași – jud. G. B. D.
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 1177/2013. Curtea de Apel IAŞI | Pretentii. Decizia nr. 3103/2013. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
