Obligaţia de a face. Decizia nr. 1593/2013. Curtea de Apel IAŞI

Decizia nr. 1593/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 13-05-2013 în dosarul nr. 3983/99/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA Nr. 1593/2013

Ședința publică de la 13 Mai 2013

Completul compus din:

Președinte - C. M.

Judecător - T. D. M.

Judecător - G. A.

Grefier - F. O.

S-a luat în examinare recursul introdus de Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Iași –Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Iași, împotriva sentinței civile nr. 191/CA/25.01.2013 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect obligația de a face – restituire taxă.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat B. L., pentru intimatul T. D., lipsă fiind recurenta Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Iași –Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Iași și intimata –chemat în garanție Administrația F. pentru Mediu.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul procesual al dosarului, care este la primul termen de judecată, și faptul că se solicită judecarea cauzei și în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.

Nemaifiind alte cereri, instanța consideră recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.

Avocat B. L., pentru intimat, solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.

Depune la dosar împuternicirea avocațială, și chitanța privind plata onorariului de avocat.

Declarând închise dezbaterile, instanța a rămas în pronunțare.

CURTEA DE APEL,

Asupra recursului de față:

Prin sentința civilă nr. 191/CA/25.01.2013 Tribunalul Iași a admis cererea introdusă de către reclamantul T. D. în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a mun. Iași, a obligat pârâta Administrația Finanțelor Publice a mun. Iași să plătească reclamantului suma de 2053 lei, încasată cu titlu de taxa de poluare pentru autovehicule, precum și dobânda legală calculată potrivit prevederilor din Codul de procedură fiscală și ale Ordinului M.F.P.nr.1899/2004, începând cu cea de-a 46 –a zi de la momentul înregistrării cererii de restituire a taxei de poluare și până la momentul plății debitului, a respins cererea reclamantului vizând pârâta DGFPJ Iași ca fiind promovată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală, a respins cererea de chemare în garanție formulată de către pârâta Administrația Finanțelor Publice a mun. Iași în contradictoriu cu chemata în garanție Administrația F. pentru Mediu, a obligat pârâta Administrația Finanțelor Publice a mun. Iași să achite reclamantului cheltuieli judiciare de 39,3 lei.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a apreciat că dispo­zițiile O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule contravin prevederilor Tratatului instituind Comunitatea Europeană.

Împotriva acestei sentințe a declarat Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Iași –Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Iași, care apreciază că în mod greșit prima instanță a considerat că reglementă­rile interne, referitoare la taxa pe poluare pentru autovehicule, nu sunt conforme Tratatului și jurisprudenței Curții Europene de Justiție.

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 24 din 14 noiembrie 2011, admițând recursul în interesul legii promovat de procurorul general, a statuat că „Procedura de contestare prevăzută de art. 7 din OUG nr. 50/2008, raportat la art. 205 - 218 din Codul de procedura fiscală nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei pe poluare, întemeiate pe dispozițiile art. 117 alin. l lit. d) din același cod”.

În raport de aceasta situație, Curtea, constatând că, din punct de vedere al dreptului material, hotărârea primei instanțe respectă hotărârea Curții Europene de Justiție, pronunțată în cauza C-402/09, privind pe I. T. și Statul român, prin care s-a stabilit că O.U.G. nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație, în România, a unor vehicule cumpărate în alte state membre ale Uniunii, fiind contrară art. 110 din TFUE, și că, din punct de vedere procedural, dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, referitoare la inaplicabilitatea pre­vederilor art. 205 - 218 din Codul de procedură fiscală în cazul cererilor de restituire a taxei pe poluare, este, conform dispozițiilor art. 330 ind. 7 din Codul de procedură civilă, obligatorie pentru instanțe, apreciază că în mod justificat instanța de fond a dat prioritate dreptului comunitar, moti­ve pentru care, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, recursul promovat de pârâtă urmează a fi respins, ca neîntemeiat.

În baza art. 274 Cod procedură civilă Curtea va obliga recurenta ca parte căzută în pretenții să plătească intimatului suma de 500 de lei cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de Direcția G. a Finanțelor Publice a județului Iași - Administrația Finanțelor Publice Iași împotriva sentinței civile nr. 191/ca/25.01.2013 pronunțată de Tribunalul Iași sentință pe care o menține.

Obligă recurenta să plătească intimatului suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 13.05.2013.

Președinte Judecător Judecător

C. M. T. D. M. G. A.

Grefier

F. O.

Red.T.D.M.

Tehnored.F.O.

2 ex./17.05.2013

Tribunalul Iași – jud. T. Ș.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţia de a face. Decizia nr. 1593/2013. Curtea de Apel IAŞI