Obligaţia de a face. Decizia nr. 3475/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3475/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 30-09-2013 în dosarul nr. 3503/89/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 3475/2013
Ședința publică din 30 septembrie 2013
Completul compus din:
Președinte – T. D. M.
Judecător – G. A.
Judecător – C. M.
Grefier – F. F.
Pe rol fiind judecarea recursului promovat de M. Educației Naționale, împotriva sentinței nr. 123/CA/2013 din data de 20.01.2013 a Tribunalului V., pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat B. G., cu delegație depusă la dosar, pentru intimații: A. ( S.) C., D. (N.) A.-M.-Drăguța, Kunțelman ( C.) E., O. (T.) D. G., N. ( B.) M., lipsă fiind recurentul și intimata U. S. Haret.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la prezența părților, modul de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul procesual al dosarului, care este la primul termen de judecată, faptul că se solicită judecata cauzei și în lipsă, și că, la dosarul cauzei, prin serviciul de registratură s-au depus:
- întâmpinare, în nr. de 3 exemplare, pentru comunicare, formulată de intimata U. S. Haret; duplicatul întâmpinării a fost comunicat părților conform dovezii de la filele 58,59 a dosarului cauzei.
- o cerere prin care recurentul M. Educației Naționale face dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 2 lei și a timbrului judiciar în valoare de 0,15 lei.
Nemaifiind alte cereri instanța consideră recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat B. G., pentru intimații: A. ( S.) C., D. (N.) A.-M.-Drăguța, Kunțelman ( C.) E., O. (T.) D. G., N. ( B.) M., solicită respingerea recursului, menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond; fără cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile încheiate, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 123/CA/28.01.2013 a Tribunalului V. s-a dispus:
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantele A. ( S.) C., Kunțelman( C.) E., O. ( T.) V. D. G., N.(B.) M., cu domiciliul procedural la avocat B. G. din mun. V., ., ., parter, jud. V. în contradictoriu cu pârâta U. S. Haret, cu sediul în București, .. 13, sector 3.
A fost obligată pârâta să elibereze reclamantelor diplomele de licență și suplimentele de diplome ca urmare a promovării examenului de licență din sesiunea iulie 2009.
S-a respins capătul de cerere având ca obiect stabilirea de daune cominatorii și cu privire la obligarea pârâtei la restituirea diplomei de bacalaureat.
S-a admis în parte cererea de chemare în garanție formulată de U. S. Haret în contradictoriu cu M. Educației, Cercetării, Tineretului si Sportului.
Obligă chemata în garanție să aprobe tipărirea formularelor tipizate, constând în diplome de licență și suplimente la diplomă, în termen de 30 zile de la data rămânerii irevocabile a prezentei sentințe.
A fost respinsă cererea chematei în garanție de acordare a daunelor.
A fost obligată pârâta să achite fiecărei reclamante cheltuieli de judecată în cuantum de 4,3 lei.
S-a disjuns acțiunea formulată de reclamanta D. A. M. în contradictoriu cu pârâta U. S. Haret și cererea de chemare în garanție formulată de pârâta U. S. Haret în contradictoriu cu M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și s-a acordat termen la 11.03.2013.
A reținut instanța de fond că reclamantele A. ( S.) C., Kunțelman( C.) E., O. ( T.) V. D. G., N.(B.) M. au absolvit Facultatea de Sociologie Psihologie din București din cadrul Universității S. Haret, promoția 2009. Reclamantele A. ( S.) C., Kunțelman( C.) E., N.(B.) M. au promovat examenul de licență din sesiunea iulie 2009, obținând titlul de licențiate în psihologie. Reclamanta O. ( T.) V. D. G. a promovat examenul de licență în februarie 2010.
Anterior introducerii acțiunii reclamantele au solicitat la datele din 9.08.2012, respectiv 28.08.2012, pârâtei U. S. Haret eliberarea actelor de studii cu regim special. Din conținutul răspunsurilor pârâtei din 12.09.2012, respectiv 29.08.2012 rezultă că reclamantele au solicitat numai eliberarea diplomelor de licență, nu și a diplomelor de bacalaureat.
La aceste cereri pârâta le-a răspuns în sensul că a făcut demersuri pentru obținerea de la M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a formularelor pentru diplomă și supliment.
Dispozițiile legale aplicabile în cauză sunt:
ART. 2 din HG 1175/2006 prevede:
„(1) Actele de studii din sistemul național de învățământ superior sunt documente oficiale de stat, cu regim special, care confirmă studii de învățământ superior efectuate și titluri sau calități dobândite.
(2) Actele de studii conferă titularilor acestora drepturi și obligații care decurg din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și din celelalte reglementări legale în vigoare.
(3) Actele de studii sunt de tip diplomă, certificat, atestat. Foaia matricolă sau suplimentul la diplomă sunt anexe la actele de studii”.
ART. 20 din același act normativ:
„ (1) Titularii sau împuterniciții acestora au dreptul să solicite eliberarea actelor de studii completate, după termenul aprobat de senatul instituției, care poate fi cel mult de 12 luni de la finalizarea studiilor(…)”.
Obligația eliberării diplomelor de licență și a suplimentului la diplomă rezultă și din prevederile art. 3 alin. 4 din HG 1175/2006.
Pârâta a fost înființată în baza Legii nr. 443/2002 cu anumite specializări( printre care nu figurează și facultatea de psihologie) iar potrivit art. 3 din acest act normativ, în structura Universității S. Haret din București vor intra și facultățile, colegiile și specializările, altele decât cele menționate în art. 2, acreditate sau autorizate provizoriu prin hotărâre de Guvern.
Prin HG 940/2004 a fost acreditată facultatea de psihologie sociologie la cursuri zi din cadrul pârâtei.
Prin art. 5 coroborat cu anexa 1 din HG 916/ 11 august 2005 rezultă că începând cu anul universitar 2005/2006 pentru anul 1 de studii în cadrul pârâtei funcționează provizoriu și Facultatea de Sociologie-Psihologie.
ART. 60 alin 1 din legea 84/1995 prevede că: „ Activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme: de zi, seral, cu frecvență redusă și la distanță. Formele de învățământ seral, cu frecvență redusă și la distanță pot fi organizate de instituțiile de învățământ superior care au cursuri de zi.”
Întrucât pârâta era acreditată la specializarea în cauză pentru cursuri de zi, rezultă că putea organiza și cursuri ID, potrivit art. din legea 443/2002.
Adeverințele, care atestă absolvirea cursurilor facultății și promovarea examenului de licență, au valoarea unor acte administrative care nu a fost revocate sau anulate; prin aceste adeverințe se recunoaște calitatea de licențiate, astfel că reclamantele sunt îndreptățite a obține diploma de licență.
În consecință reclamantele care au absolvit facultatea de psihologie în 2009, urmare a 3 ani de studii universitare în cadrul pârâtei, au urmat cursurile unei facultăți care avea autorizare provizorie potrivit HG 916/2005.
După promovarea examenului de licență din iulie 2009 și după eliberarea adeverinței de către pârâtă( pentru cele 3 reclamante care și-au dat licența în iulie 2009) a intrat în vigoare la 20 august 2009 OG 10/2009 care prevede în art. 3 alin 1 studenții ciclului universitar de licență înmatriculați în anul I în perioada 2005 - 2008 la specializări/programe de studii organizate la forma de învățământ la distanță au dreptul de a-și continua studiile la specializări/programe de studii autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate potrivit unei metodologii aprobate prin ordin al Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
În art. 4 se arată că M. Educației, Cercetării și Inovării recunoaște diploma obținută de absolvenții prevăzuți la art. 3, care susțin și promovează examenul de licență în condițiile prezentei ordonanțe.
Reclamantele nu intră în categoria acestor studenți pentru că toate cele 4 reclamante (inclusiv pentru reclamanta O. D.) au finalizat studiile și au obținut titlul de licențiat în baza adeverinței eliberate care oferă drepturile similare unei diplome, astfel cum rezultă din finalul adeverinței. Metodologia Ordinului 5202 /2009 nu se aplică reclamantelor care aveau finalizate studiile la data publicării OG 10/2009.
Reclamantelor nu li se aplică prevederile OG 10/2009 pentru că legea se aplică pentru viitor, nu retroactiv potrivit principiului neretroactivității legii civile, art. 15 alin 2 Constituție.
În consecință reclamantele sunt îndreptățite să primească diplomă de licență și supliment la diplomă, ca urmare a studiilor universitare.
Al doilea capăt de cerere având ca obiect stabilirea de daune cominatorii pe zi întârziere a fost respins pentru că pârâta nu este în posesia tipizatelor pentru diplomă și supliment și numai după furnizarea acestora de către chematul în garanție MECTS se poate aprecia culpa exclusivă a pârâtei.
În consecință capătul de cerere prind daune cominatorii a fost respins.
Cererea reclamantelor pentru eliberarea diplomei de bacalaureat a fost respinsă pentru că din răspunsurile pârâtei la cererile premergătoare ale reclamantelor la cererea premergătoare acțiunii nu rezultă ca reclamantele să fi solicitat eliberarea diplomelor.
Cererea de chemare în garanție formulată de U. S. Haret în contradictoriu cu M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului având ca obiect aprobarea tipării formularelor tipizate, constând în diplome de licență și suplimente la diplomă a fost admisă. Din cererile depuse de pârâtă în perioada 6 04 2009-3 02 2011 la chematul în garanție MECTS rezultă că a fost comunicat necesarul de tipizate pentru diplome de licență.
În consecință a fost admis capătul cererii de chemare în garanție privind eliberarea diplomelor.
Solicitarea chematei în garanție de acordare de daune cominatorii, întemeiate pe art. 24 alin. 2 din legea 554/2004, a fost respinsă pentru că această procedură se aplică după obținerea unei sentințe în contencios( nu este cazul de fată).
Daune cominatorii întemeiate pe art. 18 alin 5 din legea 554/2004 nu au fost acordate, apreciindu-se că nu se impune în acest stadiu procedural aplicarea acestei modalități de constrângere.
În consecință a fost admisă în parte cererea introductivă și cererea de chemare în garanție.
În temeiul art. 274 C.p.c pârâta a fost obligată la cheltuieli de judecată față de reclamante, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Cererea reclamantei D. A. M. în contradictoriu cu pârâta U. S. Haret și cererea de chemare în garanție formulată de pârâta U. S. Haret în contradictoriu cu M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în legătură cu cererea principală, a fost disjunsă pentru că nu a fost depusă pentru această reclamantă adeverința privind absolvirea și promovarea examenului de licență și în consecință această cerere nu este în stare de judecată.
Împotriva acestei sentințe a formulat cerere de recurs M. Educației Naționale considerând-o nelegală și netemeinică, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, în motivarea căreia arată că:
Prima instanța a ignorat prevederile legale din domeniul învățământului superior și nu a ținut cont de prevederile art.60 Cod Procedura Civila.
În genere, partea care ar cădea în pretenții s-ar putea întoarce împotriva altei persoane cu o cerere în despăgubiri, dacă există un raport juridic.
De asemenea, în doctrina de specialitate se arată faptul că instituția chemării în garanție se întemeiază pe existența unei obligații de garanție sau despăgubire și revine, în principiu, tuturor acelor care transmit altora un drept subiectiv, dacă o atare transmisiune s-a făcut cu titlu oneros.
Admiterea cererii de chemare în garanție formulată de U. „S. Haret” din București este neîntemeiată întrucât între M. Educației Naționale și U. „S. Haret" București, instituție de învățământ superior cu personalitate juridică nu există un raport juridic care ar putea determina admiterea unei asemenea cererii.
În consecință admiterea cererii de chemare în garanție și obligarea Ministerului Educației Naționale de a "aproba tipărirea formularelor tipizate constând în diplomă de licență și supliment la diplomă pentru reclamant", care nu a urmat o formă de învățământ acreditată/autorizată să funcționeze provizoriu, excede cadrului legal. Pentru a fi vătămată vreun drept trebuie ca acel drept să existe mai întâi. Cu toate acestea, în lipsa unui drept, M. Educației Naționale este obligat prin sentința pe care o critică să aprobe tipărirea de formulare tipizate.
Astfel, instituția de învățământ superior are dreptul de a organiza admiterea la studii dacă este autorizata să funcționeze provizoriu.
Ori, la momentul înscrierii la studii a reclamantului, U. S. Haret nu era autorizată să funcționeze provizoriu pentru forma de învățământ urmată de reclamant, aspect ignorat de altfel de către instanța de fond.
Motivarea instanței de fond argumentată de adeverințele emise de către U. "S. Haret" absolvenților săi, nu reprezintă o justificare legală și pertinentă pentru eliberarea actelor de studii.
Adeverințele sunt emise în primul rând de instituția care a organizat procesul de învățământ. Adeverința are termen limitat de valabilitate.
M. Educației Naționale este obligat să respecte și să aplice legea.
Acest aspect a fost omis de către instanța de fond care a admis în parte și în mod neîntemeiat cererea de chemare în garanție. în consecință soluția instanței de fond cu privire la admiterea în parte a cererii de chemare în garanție este nelegală.
Mai susține recurentul că prima instanța a ignorat prevederile legale din domeniul învățământului superior și nu a ținut cont de faptul că organizarea fiecărui ciclu de studii se face de către instituția de învățământ superior cu aprobarea MECTS.
Organizarea și coordonarea sistemului național de învățământ superior sunt atribuții EXCLUSIVE ale Ministerului Educației Naționale.
Având în vedere acest aspect, precizează că atribuțiile și competențele M.E.N.- fost M.E.C.T.S. - sunt reglementate în H.G. nr.536/2011 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației Cercetării, Tineretului și Sportului, cu modificările și completările ulterioare, în art. 216 alin. 2 din Legea educației naționale nr.1/2011 cu modificările și completările ulterioare precum și în alte acte normative cu incidență asupra sistemului național de învățământ superior.
Așadar, referitor la speța dedusă judecații, în conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr. 288/2004 se specifică faptul că „organizarea fiecărui ciclu de studii este de competența instituțiilor de învățământ superior, cu aprobarea Ministerului Educației si Cercetării.”
Organizarea mecanismelor de asigurare a calității în învățământ sunt atribuții ale ARACIS care este un organism autonom, cu atribuții distincte, conform OUG nr.75/12 iulie 2005 privind asigurarea calității educației.
Modalitatea de acreditare și autorizare a instituțiilor de învățământ superior a fost reglementată prin Legea nr. 88/1993 și ulterior prin OUG nr. 75/2005, cu modificările și completările ulterioare.
După apariția Legii nr. 88/1993 privind acreditarea instituțiilor de învățământ superior și recunoașterea diplomelor, specializările care funcționează în cadrul Universității S. Haret au fost autorizate să funcționeze provizoriu sau au fost acreditate, potrivit Hotărârilor Guvernului României.
Prin Legea privind înființarea Universității S. Haret din București nr. 443 din 5 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 491 din 9 iulie 2002, U. Spini Haret - constituită și funcționând legal în structura Fundației România de Mâine - este definită ca „instituție de învățământ superior, persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ”.
În art. 3 din Legea nr. 443/2002 se statuează că în componenta Universității S. Haret, intră structurile acreditate sau autorizate provizoriu.
În virtutea interpretării speculative a prevederilor art. 60 din Legea 84/1995, respectiv interpretarea fără a se ține cont de contextul unitar al Legii 84/1995, începând cu anul 2005, U. „S. Haret" organizează formele de învățământ „ID" și „FR". Organizarea formelor ID și FR la unele specializări, deși exista și forma ZI, nu excludea (și nu exclude) obligația de conformare în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor și standardelor de autorizare și acreditare, implicit obligația asigurării resurselor umane și materiale pentru fiecare formă și locație de învățământ în mod distinct
Hotărârea de Guvern nr. 676/ 28 iunie 2007 privind domeniile de studii universitare de licență, structurile instituțiilor de învățământ superior și specializările organizate de acestea în Anexa 3 se referă la structura instituțiilor de învățământ superior particular acreditate, domeniile de studii universitare de licență și specializările acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu. La poziția 6 Anexa 3 din HG 676/2007 este precizată structura legală pentru U. S. Haret la nivelul anilor 2007.
Cu rea credință și cu vădită intenție de neconformare legală, U. „S. Haret" atacă H.G. nr. 676/2007 în fata instanței, fără succes.
Astfel, conform Deciziei I.C.CJ. nr. 4726/29.10.2009, structurile ID si FR sunt nelegale, nerespectând condițiile de acreditare impretiv prevăzute de legislația în domeniu.
În perioada 2004 - 2009 funcția de conducere a Universității „S. Haret" era exercitată de Președintele Universității care îndeplinea și atribuțiile funcției de Rector, funcție care nu exista specificată în Legea învățământului nr. 84/1995, cu modificările și completările ulterioare, ca fiind funcție de conducere a instituțiilor de învățământ superior, iar conform Legii 128/1997 privind statutul personalului didactic, art. 68, numai rectorul poate fi conducătorul unei instituții de învățământ superior.
Întrucât:
- în perioada 2004 - 2009 evoluția efectivelor de studenți înscriși la studii de licență și/sau ciclul I de studii universitare a înregistrat o creștere spectaculoasă ajungând la nivelul anului universitar 2008 - 2009 la 290.407 studenți, reprezentând o creștere de 562,9% față de anul universitar 2004 - 2005,
- în anul universitar 2008 - 2009 . exponențială a numărului de studenți școlarizați la specializări neautorizate de la 19.973 în anul universitar 2004 - 2005, la o cifră de școlarizare de 170.760 studenți. Din numărul total de 857.630 de studenți școlarizați în perioada 2004 - 2009, aproximativ 55% sunt înscriși/au urmat studiile la specializări neautorizate,
- pentru anul universitar 2008 - 2009, din totalul studenților Ia nivel național pe învățământ particular de 410.859, se observă că 290.407 aparțin Universității „S. Haret" din București, iar 170.760 din aceștia au urmat specializări Ia forme nerecunoscute MECTS,
- solicitarea de eliberare de tipizate/formulare de diploma a U. "S. Haret" din anul 2009 avea un cuantum aproximativ egal cu necesarul de tipizate/formulare de diplomă pentru întreaga generație de absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior la nivel național, pentru anului 2009,
- U. "S. Haret" prin adresa nr. 986/26.10.2009 a solicitat suplimentarea cu 5000 buc. diplome licență pentru absolvenții din anul 2008 iar prin adresa nr. 769/25.08.2009 sunt solicitate tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților din anul 2009, adresa nr. 960/08.10.2009 fiind o revenire la adresa din 25.08.2009,
în virtutea atribuțiilor conferite de legiuitor, MECTS a organizat în anul 2009 o activitate de control la U. „S. Haret" având printre obiective și:
- verificarea situației școlarizării studenților la specializări autorizate provizoriu sau acreditate și
- verificarea situației studenților școlarizați la specializări neautorizate.
În legătură cu acest aspect, arată recurentul că programele de studii sunt propuse MEN de către ARACIS. MEN la rândul său înaintează spre adoptare Guvernului respectivele propuneri. Guvernul va concretiza printr-o hotărâre de Guvern aspectele înaintate de către MEN.
În urma sesizărilor ARACIS, MEN a înaintat către Guvernul României propunerea de a emite o ordonanță care să reglementeze în mod legal posibilitatea studenților ce se aflau la formele nelegale de învățământ de a termina studiile la programe de studii de licență autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate.
Astfel a fost emisă O.G. nr. 10/2009 privind dreptul studenților înmatriculați la formele de învățământ la distanță sau frecvență redusă de a continua studiile la programe de studii de licență autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate. Potrivit acestui act normativ, studenții ciclului universitar de licență înmatriculați în anul I în perioada 2005 – 2008 la specializări/programe de studii organizate la forma de învățământ la distanță aveau dreptul de a-și continua studiile la specializări/programe de studii autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate.
Pentru studenții care erau la forme neacreditate sau neautorizate de învățământ, în respectiva normă s-a reglementat posibilitatea ca aceștia să treacă la formele autorizate sau acreditate, în urma susținerii unor examene diferențiale care să le asigure echivalarea studiilor.
Evaluarea instituțională, după înființarea prin Legea nr. 443/2002 a Universității „S. Haret" a fost solicitată de instituție abia Ia 01.11.2011.
Așadar, nu există niciun temei legal pentru demersul reclamanților de a solicita eliberarea diplomei de licență în urma parcurgerii unor cursuri neacreditate/neautorizate provizoriu.
Arătă recurentul că deși prin adresa nr. 630/2010 semnată de Rector Conf. Univ. Dr. A. B., U. S. Haret afirma că „exista un număr de_ absolvenți la forma de învățământ ID pentru care nu s-au solicitat diplome de licență, situația acestora urmând a fi clarificata prin OG 10/2009", în nici un moment nu s-a făcut dovada îndeplinirii dispozițiilor respectivei O.G.
Având în vedere: numărul mare de tipizate solicitate; nerespectarea creditelor acordate pe fiecare specializare; organizarea de forme de învățământ care aveau durata mult mai scurtă decât cea legal prevăzută; imposibilitatea evidențierii numărului de studenți ce au absolvit studiile; flexibilitatea structurii stabilite prin Hotărârea de Guvern nr. 676/2007; în condițiile în care capacitatea de școlarizare evident era depășită, U. nu a efectuat nici un demers pentru evaluarea în noile condiții și mărirea capacității de școlarizare, organizând astfel „cursuri" fără respectarea prevederilor legale, cu unicul scop de a încasa taxe de școlarizare de la cât mai mulți „studenți".
Convenția dintre studenți și U. „S. Haret" - dovedită prin stăruința și a studenților și a universitarii de continuare a studiilor tot la U. „S. Haret" în condițiile în care capacitatea de școlarizare evident era depășită iar U. nu a efectuat nici un demers pentru evaluarea în noile condiții și mărirea capacității de școlarizare - a dus la găsirea a tot felul de tertipuri care au dus la soluții provizorii și care nu au soluționat aspectul menționat.
Eliberarea actelor de studii implică o responsabilitate majoră față de întreaga societate: învederează că activitatea de învățământ superior este reglementată pentru ocrotirea interesului major al asigurării unui învățământ de calitate, astfel încât diplomele de studii emise în România să fie recunoscute automat în Uniunea Europeană, fără a mai exista suspiciuni asupra corectitudinii studiilor desfășurate. M. Educației Naționale nu poate elibera către U. S. Haret formulare de diploma care să exceadă cifrei de școlarizare raportată de aceasta, neputând elibera asemenea documente fără să respecte normele legale cu aplicare în domeniu.
În conformitate cu prevederile art. 5 alin. l și alin.4 din Ordinul nr. 2284/ 28 septembrie 2007 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, instituțiile de învățământ superior, de stat ori particular, acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu potrivit legii, gestionează, completează și eliberează numai acele acte de studii la care au dreptul în condițiile legii.
În acest caz, conform prevederilor Ordinului nr. 2284/28 septembrie 2007 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior. U. nu avea și nu are dreptul să elibereze acte de studii pentru absolvenții unor programe de studii și forme de învățământ neautorizate/neacreditate. Același Ordin 2284/2007, statuează că răspunderea pentru modul cum s-au gestionat, completat și eliberat actele de studii revine exclusive Universității Spini Haret.
Față de menționatele prevederi legale, se poate concluziona că reclamantul a urmat studiile unei forme de învățământ ai cărei studenți nu au fost avuți în vedere in cuprinsul cifrei de școlarizare pentru care s-au eliberat amintitele tipizate.
Faptul ca U. S. Haret a eliberat adeverințe care, în opinia acesteia, ar atesta efectuarea unor studii, reprezintă un demers ce implica numai responsabilitatea respectivei Universități
Eventuala amendare/cenzurare de către MEN a acestor adeverințe se manifestă în limitele legale, nerecunoscându-. respective: quod nullum est, nullum producit effectum.
Prin efectul dispozițiilor legii în temeiul cărora aceste adeverințe au fost emise, beneficiarii lor aveau la dispoziție o dovadă de studii care după minim 6 luni, respectiv maxim 12 luni. După expirarea termenului amintit, adeverința era nulă de drept. Această nulitate privind dovada studiilor efectuate, urma să fie acoperita de eliberarea diplomei. Neeliberarea diplomei de studii nu face decât să păstreze activă aceasta stare de drept în ceea ce privește nulitatea oricărei dovezi privind efectuarea studiilor de învățământ superior de către reclamanți.
Așadar, cei care ulterior împlinirii termenului de 12 luni au înțeles să dea eficiență unui document nul de drept, nu au făcut decât să-și asume niște riscuri ale căror efecte urmează să Ie suporte exclusiv.
Prin obligarea Ministerului la aprobarea eliberării formularelor tipizate pentru actele de studii, nu s-a luat în considerare tocmai opoziția sau reacția M.E.N. față de eventualitatea manifestării efectelor juridice ale unor adeverințe de studii nule de drept.
În temeiul principiului legalității, o faptă ilicită nu poate deveni licită, neexistând nici aparența în drept atâta timp cât există norme legale imperative ce nu au fost respectate iar beneficiarul avea sau trebuia să aibă știință de acest lucru, printr-o minimă diligență la care era obligat (nemo auditur propriam turpitudinem allegans).
Solicită așadar admiterea recursului promovat, casarea sentinței de fond, cu admiterea acțiunii sale așa cum a fost formulată.
Intimații: A. ( S.) C., D. (N.) A.-M.-Drăguța, Kunțelman ( C.) E., O. (T.) D. G., N. ( B.) M. nu au depus întâmpinare.
Intimata U. „S. Haret", a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, raportat susținerilor părților din cadrul dezbaterilor, constată recursul promovat în cauză ca fiind nefondat, pentru considerentele ce vor urma.
Astfel, nu se poate reține susținerea recurentei – chemate în garanție, potrivit căreia instanța de fond ar fi depășit competențele specifice, atunci când a obligat-o să emită formularul tipizat pentru diploma de licență ce urma a fi emisă reclamanților, atât timp cât studiile pe care aceștia le-au urmat la pârâta U. „S. Haret” din București nu îndeplineau condițiile legale.
Ori, în condițiile în care obiectul acțiunii nu l-a constituit acreditarea pârâtei U. „S. Haret” din București, și nici actul prin care reclamanților li s-a recunoscut calitatea de absolvent/licențiat a acestei unități de învățământ superior, în baza interpretării date de pârâta U. „S. Haret” București, propriilor acte de acreditare, rezultă că aceste acte ce se află în ființă, nefiind contestate de recurentă pe tot parcursul derulării procesului de învățământ, reclamanta emițând de altfel formularele tipizate în litigiu până în anul 2009.
În acest context, Curtea constată că nu se poate accepta ca organul cu rol de conducător al sistemului național de educație să persiste în refuzul de a aproba eliberarea formularelor tipizate solicitate prin adresa 769/25.08.2009 a U.S.H. și ulterior, din moment ce art. 9 din Ordinul nr. 3404/2006 leagă posibilitatea organizării acestei forme de învățământ doar de condiția acreditării cursurilor de zi. Simplul refuz nu poate înlocui lipsa de acțiune și nefinalizarea vreunui demers legal, menit a constata pretinsa încălcare de către U. „S. Haret”, organizatoare a examenului de licență, a regulilor referitoare la organizarea și desfășurarea procesului educațional pe parcursul perioadei ce a trecut de la momentul înființării Universității „S. Haret” prin lege.
În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție, care, în considerentele Deciziei nr. 2874/1 iunie 2010, a reținut că „finalizarea cursurilor universitare organizate de U. S. Haret București, în cadrul formei de învățământ la distanță, prin susținerea examenului de licență și obținerea în urma acestuia a unei diplome, presupune în fapt recunoașterea formei de învățământ urmată, de către M. Educației, Cercetării și Inovării; menționatul refuz neputând acoperi lipsa de acțiune a instituției publice cu atribuțiuni în domeniul asigurării calității educației, în condițiile în care OUG nr. 75/2005 obligă pe furnizorii de educație ca, după obținerea acreditării, să transmită anual A.R.A.C.I.S. rapoarte anuale de evaluare internă; iar pe instituția de interes public național menționată să avertizeze pe furnizorul de educație, atunci când ar fi constatat că nu sunt îndeplinite standardele de calitate, să procedeze la aducerea activității educaționale la nivelul standardelor de calitate, urmând ca în cazul în care și al treilea raport de evaluare ar fi fost nefavorabil, M. Educației să elaboreze și să promoveze, după caz, hotărâre de guvern sau lege, decizia prin care încetează definitiv școlarizarea în cadrul respectivului program”.
Or, chematul în garanție nu poate dovedi că anterior anului 2009, a inițiat sau finalizat aceste demersuri, și pe cale de consecință, încălcându-și propria conduită abordată constant până în anul 2009 a refuzat eliberarea diplomelor pentru absolvenții din acest an.
Totodată, sentința atacată criticată pe motivul greșitei admiteri a cererii de chemare în garanție este dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor art. 60 Cod procedură civilă.
În cauză instanța de fond a apreciat în mod corect că sunt îndeplinite condițiile de admitere a cererii de chemare în garanție, deoarece admiterea cererii de chemare în garanție asigură efectiv punerea în executare a obligației pârâtei - intimate U. „S. Haret” de eliberare reclamanților-intimați, persoane fizice a diplomei de licență obținute în urma susținerii examenului de licență sesiunea iulie 2009. În cauză există o interdependență între cele două obligații, menționate în cereri, cererea de chemare în judecată și cererea de chemare în garanție, în raport de competența fiecărei autorități.
Susținerile din recurs privind neanalizarea de către instanța de fond a hotărârilor de guvern, prin care U. S. Haret a fost autorizată să funcționeze provizoriu și a dreptului acestei universități de a elibera acte de studii pentru absolvenții unor programe de studii și forme de învățământ neacreditate nu pot fi reținute deoarece aceasta nu formează obiectul cererii de chemare în garanție, instanța de fond nefiind investită cu o cerere privind legalitatea acreditării formelor de învățământ la distanță.
Pe situația de fapt, care privește cererea de chemare în garanție este de necontestat faptul că recurentul a refuzat nejustificat eliberarea avizului necesar pentru aprobarea formelor tip pentru diplomele de licență, iar dreptul absolvenților de a li se elibera diplomele de licență nu poate fi realizat în lipsa admiterii cererii de chemare în garanție.
În ceea ce privește aplicarea dispozițiilor OG nr. 10/2009 privind dreptul studenților înmatriculați la formele de învățământ la distanță sau cu frecvență redusă de a continua studiile la program de studii de licență autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate, Curtea apreciază că acest act normativ nu este aplicabil, reclamanților-intimați, care au susținut examenul de licență în iulie 2009, iar în raport de dispozițiile art.3 pentru studenții vizați - înmatriculați în anul I în perioada 2005 - 2008, recurentul nu a probat elaborarea unei metodologii aprobate prin ordin prin care să se clarifice dreptul acestor absolvenți de a-și continua studiile la specializări acreditate.
Pe cale de consecință Curtea apreciază că în cauză, recurentul-pârât are calitate procesuală pasivă, pe cererea de chemare în garanție, fiind debitorul obligației pretinse a fi executată.
Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 312 ind. (l) și (2) Cod procedură civilă
va respinge recursul promovat de chematul în garanție M. Educației Naționale, ca nefondat menținând ca legală și temeinică sentința 123/CA/28.01.2013 a Tribunalului V..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul M. Educației Naționale împotriva sentinței nr. 123/CA/28.01.2013, pronunțată de Tribunalul V. sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30 septembrie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
T. D. M. G. A. C. M.
Grefier,
F. F.
Red. G.A.
Tehnored F.F.
2 ex./17.10.2013
Jud fond P.M.I.
| ← Pretentii. Decizia nr. 3813/2013. Curtea de Apel IAŞI | Obligaţia de a face. Hotărâre din 25-03-2013, Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
