Pretentii. Decizia nr. 3053/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3053/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 13-09-2013 în dosarul nr. 9328/99/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 3053/2013
Ședința publică de la 13 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. E. P.
Judecător D. R. G. Ș.
Judecător M. C. P.
Grefier C. A.
Pe rol fiind judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe recurentul P. V. I. în contradictoriu cu intimații Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Iași și Instituția P. - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare Autovehicule Iași, având ca obiect pretenții - restituire taxă auto, recurs declarat împotriva sentinței nr. 1711/CA din 23.04.2013 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. Damacovici pentru recurent, lipsă fiind reprezentanții legali ai celorlalte părți.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că este primul termen de judecată.
Av. Damacovici pentru recurent învederează instanței că nu are alte cereri de formulat sau înscrisuri de depus.
Instanța acordă cuvântul cu privire la recurs.
Av. Damacovici pentru recurent solicită admiterea recursului. Consideră că instanța de fond a respins acțiunea motivat de un aspect care nu face obiectul dosarului., Comisia de Finanțe nefiind parte în cauză. Pe fond solicită admiterea acțiunii. Fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA,
Asupra recursului de față,
Prin sentința nr. 1711/23.04.2013, Tribunalul Iași a respins excepția inadmisibilității invocata de parata prin întâmpinare și a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul P. V. I. in contradictoriu cu pârâtul Instituția P. Iași - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule Iași si Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Iași.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că reclamantul P. V. I. a solicitat ca paratul Instituția P. Județului Iași - Serviciul Public Comunitar Regimul Permise de Conducere si Înmatriculare a Vehiculelor si Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Iași sa fie obligate la înmatricularea autoturismului marca VW Sharan, nr de identificare WVWZZFMZWV038144, fără achitarea taxei emisii poluante prevăzuta de Legea 9/2012.
Reclamantul a arătat că a achiziționat din Germania autoturismul menționat, iar la momentul la care a dorit să-l înmatriculeze în România a fost condiționată înmatricularea de plata taxei pe poluare . Acest autoturism a fost înmatriculat in Germania, pentru prima dată, astfel că, potrivit art. 110 din Tratatul de constituire a Uniunii Europene, el are dreptul de a i se înmatricula autoturismul in România, fără a fi obligat la plata taxei de primă înmatriculare, taxă ce contravine dreptului comunitar.
Pârâtul Instituția P. Județului Iași - Serviciul Public Comunitar Regimul Permise de Conducere si Înmatriculare a Vehiculelor a formulat întâmpinare, invocând exceptia inadmisibilității actiunii si solicitând respingerea acțiunii, cu motivarea că O.G. nr. 9/2012 in vigoare, nu îi permite să procedeze la înmatricularea autoturismului proprietatea reclamantului, fără ca acesta să achite taxa specială in discuție.
In ceea ce privește exceptia inadmisibilității actiunii Tribunalul a respins-o, întrucât lipsa actului administrativ, invocata de parata, nu impietează cu nimic formularea actiunii de fata, in baza art 1 si 8 din Legea 554/2004.
In ceea ce privește fondul, Tribunalul arată că pârâtul Instituția P. Județului Iași - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Înmatriculare a Vehiculelor a refuzat cererea reclamantului privind înmatricularea autoturismului în România, motivat de faptul că Legea 9/2012 prevede expres și limitativ situațiile în care nu se plătește taxa pe emisii poluante, reclamantul nefiind în nici una din aceste situații. Sub acest aspect, instanța a reținut că „obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România”.
Instanța a constatat că refuzul exprimat de pârât nu poate fi considerat nejustificat, deoarece cererea de înmatriculare formulată de reclamant nu este însoțită de dovada exonerării acestuia de plata taxei pe poluare, dovadă ce poate proveni de la organul fiscal competent sau de la instanța de judecată. De asemenea, criticile reclamantului privind incompatibilitatea taxei emisii poluante cu normele comunitare nu pot fi examinate de pârât la primirea cererii de înmatriculare, întrucât nu are atribuții în acest sens și nu se poate substitui organului fiscal în ce privește acordarea scutirii de la plata taxei .
Mai mult, taxa respectivă a fost stabilită de Administrația Finanțelor Publice a mun. Iași, decizie pe care reclamantul avea posibilitatea să o conteste în vederea exonerării sale de la plata taxei, pe cale administrativă și ulterior la instanță, doar în acest cadru putând fi verificate susținerile sale referitoare la caracterul ilegal al taxei respective.
Instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată, reținând că în cauză nu se poate invoca de către reclamant un refuz nejustificat al pârâtului, astfel cum acesta este definit în art.2 alin.1 lit.i din Legea nr.554/2004, deoarece a acționat în limitele puterii sale discreționare, conform competențelor de a verifica îndeplinirea condițiilor legale pentru înmatriculare, astfel cum acestea sunt stabilite la art. 7 alin.1 din Ordinul MAI nr.1501/2006 .
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs P. V. I., apreciind-o ca nelegală. Arată că prin Decizia 24/2011, ÎCCJ a stabilit că acțiunea având ca obiect obligarea instituției prefectului la înmatricularea autovehiculelor uzate, achiziționate din spațiul comunitar, fără plata taxei se face fără parcurgerea procedurii de contestare a obligației prevăzute de art. 7 din OUG 50/2008. Invocă și jurisprudența CJUE.
Nu a fost indicat un temei în drept al cererii de recurs, motivele încadrându-se însă în dispozițiile art. 304 pct.9 și 304 ind.1 Cod pr.civ.
Intimata nu a formulat întâmpinare în recurs și nu au fost administrate alte probe.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține că recursul nu este fondat pentru considerentele cele ce urmează:
Obiectul cauzei constă în obligarea pârâților la înmatricularea autoturismului fără plata taxei de emisii poluante.
Cum corect a specificat reclamantul, prin Decizia 24/2011 a ICCJ s-a stabilit că actiunea avand ca obiect obligarea institutiei prefectului prin serviciul de specialitate, la inmatricularea autovehiculelor second-hand achizitionate dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, fara plata taxei de poluare prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2008, aprobata prin Legea nr. 140/2011, si fara parcurgerea procedurii de contestare a obligatiei fiscale prevazute de art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2008, aprobata prin Legea nr. 140/2011, este admisibila.
Prin „parcurgerea procedurii de contestare a obligatiei fiscale prevazute de art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2008”, se înțelege procedura de contestare a actului administrativ, în concret decizie de stabilire a respectivei taxe, în cazul de față decizia de stabilire a taxei de emisii poluante reglementate de Legea 9/2012. În cauza de față nici nu a fost emisă o astfel de decizie, astfel încât reclamantul nu ar fi putut urma această procedură de contestare, inutilă de altfel față de dispozițiile ICCJ.
Cu toate acestea, pe fondul cauzei, Curtea observă că reclamantul a solicitat instituției P. înmatricularea autoturismului său abia la data de 18.03.2013, când deja nu mai era în vigoare Legea 9/2012, aceasta fiind abrogată din 15.03.2013 prin OUG 9/2013; deci, la data formulării cererii de chemare în judecată, 8.10.2012, nu exista nici un refuz de soluționare a cererii reclamantului, pentru că acesta nu se adresase pârâtului pentru a solicita înmatricularea autoturismului. Având în vedere că reclamantul nu a probat existența unui refuz al pârâtei în sensul art. 2 al.1 lit i, Curtea constată că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică.
Pentru aceste considerente, în baza art. 312 Cod pr.civ, recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul P. V. I. împotriva sentinței nr. 1711/CA din 23.04.2013 pronunțată de Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 13.09.2013.
Președinte, V. E. P. | Judecător, D. R. G. Ș. | Judecător, M. C. P. |
Grefier, C. A. |
Red. PMC
Tehnored. AC
2 ex. – 24.09.2013
Tribunalul Iași – Judecător B. C.
| Pretentii. Decizia nr. 3517/2013. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
