Suspendare executare act administrativ. Decizia nr. 1118/2013. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1118/2013 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 05-04-2013 în dosarul nr. 6377/99/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 1118/2013
Ședința publică de la 05 Aprilie 2013
Completul compus din:
Președinte: P. V. E.
Judecător: P. M. C.
Judecător: Ș. D. R. G.
Grefier: A. V.-E.
Pe rol se află judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal privind pe recurenta T. L.-M., S. E. M., S. N. și pe intimatul P. M. Iași, având ca obiect suspendare executare act administrativ, recurs împotriva sentinței numărul 33/2012 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică B. D. ce substituie pe avocat Țit H. pentru recurenți. Lipsește reprezentantul intimatului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier din care rezultă că dosarul este la primul termen de judecată, recursul este timbrat și s-au comunicat intimatului motivele de recurs.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs.
Apărătorul recurenților solicită admiterea recursul pentru motivele indicate în scris cu acordarea cheltuielilor de judecată ocazionate de judecarea pricinii în fața instanței de fond.
Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Prin sentința nr. 33/CA/2013 a Tribunalului Iași s-a respins cererea formulată de reclamanții T. L.-M., S. E. M. Și S. N., privind suspendarea dispoziției nr. 524/05.06.2012 emisă de P. M. Iași.
În motivare s-a reținut că prin decizia nr. nr.524/05.06.2012 emisă de P. M. Iași s-a dispus dezafectarea construcției –extindere spațiu comercial P+1E edificată de . din Iași, ..115, edificată de . fără autorizație de construcție.
Potrivit art.14 alin 1 din Lg.554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.
Conform art. 2 alin.1lit. t din aceeași lege, reprezintă cazuri bine justificate - împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
În speță, reclamanții au făcut dovada promovării plângeai prealabile în condițiile art. 7 din legea contenciosului administrativ, în schimb, sub aspectul cazului care să justifice suspendarea deciziei de dezafectare, instanța constată că aspectele invocate în acțiunea introductivă nu se subsumează cazurilor bine justificate în sensul textului de lege precizat anterior, care să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, în condițiile în care construcția în discuție a fost edificată fără autorizație, firma . a fost radiată iar contractul de concesiune nu mai poate continua, terenul urmând a a fi readus la situația inițială încheierii acestui contract.
Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs reclamanții T. L.-M., S. E. M., S. N..
În motivare s-a arătat că dispozițiile art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ prevăd posibilitatea suspendării executării actului administrativ până Ia pronunțarea instanței de fond în situația în care persoana vătămată dovedește existența unui caz bine justificat și faptul că măsura este necesară pentru prevenirea unei pagube iminente
In sensul acestei legi, cazurile bine justificate reprezintă acele împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, iar paguba iminentă constă în prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public, astfel cum se prevede prin art. 2 lit. s).
Existența unui caz bine justificat poate fi reținută dacă din împrejurările cauzei ar rezulta o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate, care constituie unul dintre fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative.
Actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate, care la rândul său se bazează pe prezumția autenticității și veridicității, fiind el însuși titlu executoriu.
Principiul legalității actelor administrative presupune însă, atât ca autoritățile administrative să nu încalce legea, cât și ca toate deciziile lor să se întemeieze pe lege. El impune, în egală măsură, ca respectarea acestor exigențe de către autorități să fie în mod efectiv asigurată.
Prin urmare, în procesul executării din oficiu a actelor administrative trebuie asigurat un anumit echilibru, precum și anumite garanții de echitate pentru particulari, întrucât acțiunile autorităților publice nu pot fi discreționare, iar legea trebuie să furnizeze individului o protecție adecvată împotriva arbitrariului.
Tocmai de aceea, suspendarea executării actelor administrative trebuie considerată ca fiind în realitate, un eficient instrument procedural aflat la îndemâna autorității emitente sau a instanței de judecată, pentru a asigura respectarea principiului legalității, fiind echitabil ca atât timp cât autoritatea publică sau judecătorul se află în proces de evaluare, acestea să nu-și producă efectele asupra celor vizați (I.C.C.J, Secția contencios administrativ si fiscal. Decizia nr. 2199 din 14 aprilie 2009).
Raportând cele expuse mai sus la situația concretă din prezenta pricină, observăm că dispoziția de dezafectare a construcției este nelegală deoarece nu se încadrează în categoria construcțiilor la care se referă art. 33 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, respectiv „construcții executate fără autorizații de construire pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului, al județelor, orașelor sau comunelor."
Astfel, statutul juridic al terenului pe care se află construcția a cărei dezafectare se dispune prin dispoziția a cărei suspendare o solicităm este incert.
În certificatul de urbanism nr. 5865/23.11.2006 se arată că, deși concedent în contractul de concesiune încheiat cu S.C. CLUB OK S.R.L. a fost Consiliul Local Iași, proprietarul actual al terenului este Universitatea Tehnică.
Terenul respectiv nu face obiectul art. 33 din Legea nr. 50/1991, construcția putând fi dezafectată numai în baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.
Acest lucru este dovedit și de faptul că dezafectarea a fost solicitată anterior de P. Mun. Iași prin cererea de chemare în judecată ce a făcut obiect al dosarului nr._ al Judecătoriei Iași, în temeiul art. 32 din Legea nr. 50/1991.
Se pune întrebarea de ce, în condițiile în care și în 2008, atunci când a fost introdusă acțiunea ce a făcut obiect al dosarului_ P. avea posibilitatea potrivit art. 33 alin. 1 din Legea nr. 50/1991, să dispună dezafectarea construcției fără a se adresa instanței, a fost formulată totuși o cerere de chemare în judecată în acest sens, în temeiul art. 32 din aceeași lege? Răspunsul nu poate fi decât unul singur: pentru că și atunci, ca și acum, terenul nu se află în domeniul public sau privat al CL Iași.
Asistăm la un paradox: pe de o parte CL Iași a încheiat cu S.C. CLUB OK un contract de concesiune pentru teren și a încasat redevența aferentă acestuia, pe de altă parte, în momentul în care s-a solicitat de către această societate certificatul de urbanism în vederea obținerii autorizației de construire, i s-a răspuns că terenul este proprietatea Univ. Tehnice și toate procedura de eliberare a autorizației a fost blocată. Brusc, în 2012, autoritățile locale se comportă ca și cum terenul este din nou proprietatea Mun. Iași.
Or, toată această situație de fapt care rezultă din înscrisurile existente la dosarul de fond, relevă un singur aspect: faptul că, dată fiind situația incertă a terenului, P. nu are dreptul să dispună dezafectarea construcției, ci trebuie să se adreseze instanței în acest sens, cu atât mai mult cu cât dezafectarea construcției ar afecta grav și construcția proprietatea subsemnaților.
Este îndeplinită condiția cazului bine justificat, existând o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate a dispoziției Primarului M. Iași nr. 524/05.06.2012 de dezafectare a construcției-extindere spațiu comercial P+1E edificată de S.C. CLUB OK S.R.L. din Iași, .. 115, fără autorizație de construire.
Dezafectarea construcției extindere spațiu comercial P+1E edificată de S.C. CLUB O.K. ar aduce atingere dreptului de proprietate al subsemnaților deoarece aceștia sunt coproprietari ai imobilului teren și construcție situate în Iași, .. 115, aflat în imediata vecinătate a imobilului a cărui dezafectare se dispune, cele două construcții făcând corp comun, fiind practic una și aceeași clădire.
Dezafectarea extinderii ar aduce prejudicii grave deoarece ar conduce la deteriorarea gravă și iremediabilă a construcției, edificată în mod legal pe terenul proprietate privată.
În cauză n u s-a formulat întâmpinare și nu s-au mai administrat alte probe.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor invocate Curtea apreciază că recursul este neîntemeiat.
Prezumția de legalitate și de veridicitate de care se bucură actul administrativ determină principiul executării acestuia din oficiu, actul administrativ unilateral fiind el însuși titlu executoriu. A nu executa actele administrative, care sunt emise în baza legii, echivalează cu a nu executa legea ceea ce într-un stat de drept este de neconceput.
Suspendarea executării actelor administrative constituie, prin urmare, o situație de excepție care intervine când legea o prevede, în limitele și condițiile anume reglementate.
Art.14 din Legea nr.554/2004 în baza căruia a fost introdusă cererea de față stabilește că „în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, odată cu sesizarea, în condițiile art.7 a autorității publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond”.
Îndeplinirea condițiilor cazului bine justificat și a iminenței unei pagube sunt supuse aprecierii judecătorului, care efectuează o analiză sumară a aparenței dreptului, pe baza circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei. Acestea trebuie să ofere indicii suficiente de răsturnare a prezumției de legalitate și să facă verosimilă iminența producerii unei pagube în cazul particular supus evaluării.
Cazul bine justificat este definit de art. 2 alin. 1 lit. t din Legea nr. 554/2004 ca fiind o împrejurare legată de starea de fapt și de drept, de natură să creeze o îndoială serioasă asupra legalității actului administrativ.
Îndoiala serioasă asupra legalității actului administrativ trebuie să rezulte cu ușurință în urma unei cercetări sumare a aparenței dreptului, pentru că în cadrul procedurii suspendării executării, pe calea căreia pot fi dispuse numai măsuri provizorii, nu este permisă prejudecarea fondului litigiului.
Se constată că susținerile reclamanților-recurenți nu constituie aspecte care să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ contestat.
În speță, motivele invocate de aceștia nu au caracterul unor indicii aparente care să răstoarne cu ușurință, în urma unei cercetări sumare a aparenței dreptului, prezumția de legalitate a actului administrativ fiscal, ci necesită o analiză pe fond a raportului juridic dedus judecății,
Mai mult decât atât înscrisurile depuse la dosar creează aparența de legalitate a actului administrativ a cărui suspendare se solicita, natura juridica a terenului (ce rezulta din conținutul contractului de concesiune nr. 97/2002) si lipsa autorizației de construire întărind prezumția de legalitate si temeinicie de care se bucura acesta.
Cât privește criticile referitoare la îndeplinirea condiției pagubei iminente acestea chiar daca sunt justificate nu sunt de natura prin ele însele sa determine admiterea acțiunii si implicit a recursului atât timp cit nu a fost îndeplinita condiția cazului bine justificat.
Curtea de Apel, reținând că nu s-a dovedit existenta unor elemente apte de a duce la concluzia că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru admiterea cererii de suspendare a executării, va respinge, ca nefondat recursul formulat de recurenți si va menține dispozițiile sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenții T. L.-M., S. E. M., S. N. împotriva sentinței nr. 33/2013 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 05 Aprilie 2013.
Președinte, V. E. P. | Judecător, M. C. P. | Judecător, D. R. G. Ș. |
Grefier, V.-E. A. |
Redactat SD
Tehnoredactat AVE
2 ex. – 25.04.2013
Tribunalul Iași
Mițică A.
| ← Suspendare executare act administrativ. Decizia nr. 2572/2013.... | Pretentii. Decizia nr. 2935/2013. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
