Pretentii. Decizia nr. 1820/2013. Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1820/2013 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 19-04-2013 în dosarul nr. 686/111/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția a II-a Civilă, de C.
Administrativ și Fiscal –
Număr operator date cu caracter personal - 3159-
DOSAR NR._ /CA/2012- R
DECIZIA NR.1820/CA/2013 - R
Ședința publică din 19 aprilie 2013
Președinte: B. G. - judecător
Judecător: G. I.
Judecător: T. I.
Grefier: M. L.
Pe rol fiind soluționarea recursului în contencios administrativ formulat de recurenta pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BIHOR în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE BEIUȘ cu sediul în Oradea, .. 2B în contradictoriu cu intimatul reclamant B. E. V. cu domiciliul în Beiușele, nr.206 județul Bihor și intimata chemată în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 294, corp A, Sector 6 împotriva Sentinței nr.3387 din 11 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr._, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru, cauza este la primul termen în recurs, recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA DE APEL
D e l i b e r â n d:
Constată că prin Sentința nr. 3387 din 11 iunie 2012 Tribunalul Bihor a admis excepția insuficientei timbrări, invocată din oficiu de instanță.
A anulat ca insuficient timbrată acțiunea formulată de reclamantul B. E. V. în contradictoriu cu pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BIHOR în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE BEIUȘ și chemată în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU București și a respins ca lipsită de interes cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul nu a plătit diferența taxei de timbru stabilită de instanță la primirea cererii de chemare în judecată, cu toate că a fost citat cu mențiunea de a timbra acțiunea pentru termenul din 11 iunie 2012.
În conformitate cu art. 3 al.1 din OG nr. 32/1995, reclamantul avea obligația de a timbra cererea de chemare în judecată cu 39 lei taxă judiciară de timbru.
Potrivit al.1 al art. 20 din Legea nr. 146/1997, taxa judiciară de timbru se plătește anticipat, potrivit al. 2, dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată, iar potrivit al. 3, neîndeplinirea obligației de plată a taxei de timbru, se sancționează cu anularea acțiunii sau cererii.
Având în vedere aceste considerente, instanța în temeiul art. 20 alin. 1 și 3 din Legea nr.146/1997 și OG nr. 32/1995, a admis excepția insuficientei timbrării a acțiunii și a anulat cererea ca insuficient timbrată.
In acest cadru, cererea de chemare garanție formulată de pârâtă, este lipsită de interes, motiv pentru care instanța în temeiul art. 63 c. pr. civ, a respins-o ca atare.
Împotriva acestei hotărâri, în termen, scutit de plata taxelor judiciare de timbru, a declarat recurs pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BIHOR în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE BEIUȘ, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, admiterea excepției inadmisibilității și respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea recursului său, recurenta a arătat că sentința recurată este netemeinică și nelegală.
Astfel, invocă excepția inadmisibilității acțiunii, raportat la prevederile 207 alin.1 Cod procedură fiscală de care reclamantul nu a înțeles să se folosească în sensul formulării unei contestații la organul fiscal competent împotriva actului administrativ fiscal și anume a deciziei de calcul a taxei pe poluare pentru autovehicule.
Conform prevederilor de mai sus, reclamanta avea posibilitatea contestării în termen de 30 zile de la comunicare a deciziei de calcul a taxei pe poluare pentru autovehicule prin care s-a stabilit în sarcina sa de plată, suma de 2902 lei reprezentând taxa de poluare, aspect neîndeplinit de către acesta.
Precizează că, în cuprinsul Deciziei calcul a taxei pe poluare pentru autovehicule se arată că "prezenta reprezintă titlul de creanță și constituie înștiințare de plata conform legii " și" poate fi contestată în termen de 30 de zile de la data comunicării, sub sancțiunea decăderii, potrivit art.207 alin.1 OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală - republicat, cu modificările și completările ulterioare, la organul fiscal competent, potrivit art.209 alin.1 din același act normativ".
Prin urmare, reclamantul prin faptul că nu a înțeles să conteste actul administrativ fiscal (Decizia de calcul a taxei pe poluare pentru autovehicule) consideră că acțiunea este inadmisibilă, raportat la neîndeplinirea procedurii administrative conform prevederilor menționate.
Astfel, conform prevederilor art.4 lit.a din OUG nr.50/2008, obligația de plata a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România, iar vechimea autovehiculului rulat se calculează în funcție de data primei înmatriculări a acestuia.
Conform prevederilor amintite mai sus, autovehiculul reclamantului intrând sub incidența taxei pe poluare pentru prima înmatriculare în România, în mod legal organele fiscale au emis Decizia de calcul a taxei pe poluare, având la baza documentele anexate de reclamantul, din care au rezultat caracteristicile tehnice ale autovehiculului stabilind în sarcina reclamantului, suma totală de 2902 lei reprezentând taxa pe poluare .
Potrivit dispozițiilor comunitare invocate de reclamant, nici un stat membru nu supune, direct sau indirect produselor altor țări membre ale Comunității unor impozite interne de orice natură, superioare celor care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Ori, taxa de poluare instituită de dispozițiile OUG nr.50/2008, nu poate fi asimilată impozitelor interne, aceasta taxă fiind percepută pentru asigurarea protecției mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin înmatricularea acestora în România înțeleg să le utilizeze pe teritoriul României, contribuind astfel la poluarea mediului.
Caracterul taxei prevăzute de dispozițiile OUG nr.50/2008 ca fiind unul de poluare, rezultă din dispozițiile art.1 alin.2 care enumeră categoria de programe și proiecte pentru protecția mediului care urmează a fi finanțate din sumele colectate potrivit actului normativ. Astfel indiferent de scopul instituirii acestei taxe, esențial sub aspectul criticilor formulate și a analizei instanței de fond, este că această taxa, cu excepțiile de rigoare, este percepută pentru prima înmatriculare a autoturismului pe teritoriul României, așa încât în lumina Jurisprudenței C.J.C.E., eventuala neconformitate a acestei taxe în raport cu legislația comunitară trebuie analizată în raport de art.90 paragraful 1din tratatul CE.
Rolul acestei dispoziții comunitare este de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone. Neutralitatea unei taxe spre respectarea regulilor de concurență, așa cum au fost interpretate de C.J.C.E. este relevată de rezultatul comparației efectelor taxei pentru vehiculele nou importate dintr-un alt stat membru decât statul în cauză, cu efectele valorii reziduale a taxei care afectează vehiculele similar înmatriculate deja în statul respectiv și cărora, pentru acest scop, le-a fost deja aplicată această taxă (cauzele reunite C-290/2005 Nadasdi si C-333/2005 N.).
Potrivit aceleiași jurisprudenței în ceea ce privește art.90 din Tratat, s-a apreciat ca o comparație cu autoturismele second-hand plasate în circulație înainte de . legii privind taxele de înmatriculare, nu este relevantă. Cu alte cuvinte nu se poate invoca discriminarea dobânditorilor autoturismelor înmatriculate sub incidența OUG nr.50/2008 față de dobânditorii autovehiculelor înmatriculate sub incidența altor acte normative, pentru a reclama încălcarea art.90 din Tratat, așa cum neîntemeiat s-a reținut de către instanța de fond.
Prevederile art.90 paragraful 1 din Tratatul CE trebuie interpretat ca interzicând o taxa de poluare percepută cu ocazia primei înmatriculări atâta timp cât valoarea taxei determinata exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului (tip motor, capacitate cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării, este calculată fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului, de asemenea maniera încât, atunci când se aplică autoturismelor second hand importate în statele membre, aceasta excede valoarea taxei incluse în valoarea reziduala a unor autoturisme second hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate.
De remarcat este faptul că, instituirea acestei taxe de poluare a fost rezultatul negocierilor dintre România și comisia Europeană, astfel încât nu se poate aprecia că ar contraveni legislației comunitare.
Prin urmare, având în vedere dispozițiile legale mai sus rezultă că, în mod legal organele fiscale ale Administrației Finanțelor Publice Beiuș au calculat în sarcina reclamantului taxa pe poluare în sumă totală de 2902 lei prin decizia de calcul a taxei pe poluare pentru autovehicule.
De asemenea, mai arată și că, potrivit art.12 alin.1 din Legea nr.9/2012, privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, în cazul în care taxa pe poluare pentru autovehicule achitată de către contribuabil începând cu 1 iulie 2008, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, potrivit prevederilor OUG nr.50/2008, cu modificările și completările ulterioare, este mai mare decât taxa rezultată din aplicarea prevederilor privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, se pot restitui sumele reprezentând diferența de taxă plătită, pe baza procedurii stabilite prin normele metodologice de aplicare. Ca urmare, legiuitorul a dispus restituirea în parte a taxei achitate în perioada mai sus menționată.
În ce privește obligarea pârâtei la restituirea taxei pe poluare actualizată cu dobânda legală și cu dobânda fiscală, apreciază că aceasta ar conduce la o îmbogățire fără just temei a reclamantului, în mod nejustificat instanța de fond a dispus actualizarea sumei, atât cu dobânda legală cât și cu dobânda fiscală.
Intimatul reclamant, legal citat, nu și-a exprimat poziția cu privire la recursul de față.
Examinând recursul declarat de pârâta D.G.F.P. Bihor în reprezentarea A.F.P. Beiuș, prin prisma excepției lipsei de interes a recurentei, Curtea reține:
Prin Sentința nr. 3387/CA/2012 a anulat ca insuficient timbrată acțiunea reclamantului și a respins ca lipsită de interes cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă.
Având în vedere că cerința interesului ca si condiție de exercițiu a acțiunii civile trebuie să subziste pe tot parcursul derulării procesului, în privința oricăreia din formele procedurale care alcătuiesc conținutul acțiunii civile și la care părțile înțeleg să apeleze, Curtea, reținând că această cerință nu este întrunită în privința cererii de recurs formulată de recurenta D.G.F.P. Bihor în reprezentarea A.F.P. Beiuș, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, va admite excepția lipsei de interes a recurentei în declararea recursului și a respins ca lipsit de interes recursul declarat de aceasta.
Nu se vor acorda cheltuieli de judecată, acestea nefiind solicitate în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite excepția lipsei de interes a recurentei în declararea recursului.
Respinge ca lipsit de interes recursul declarat de recurenta pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE BIHOR în reprezentarea ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE BEIUȘ cu sediul în Oradea, .. 2B în contradictoriu cu intimatul reclamant B. E. V. cu domiciliul în Beiușele, nr.206 județul Bihor și intimata chemată în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 294, corp A, Sector 6 împotriva Sentinței nr.3387 din 11 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
I R E V O C A B I L Ă.
Pronunțată în ședință publică, azi 19 aprilie 2013.
Președinte Judecător Judecător Grefier
B. G. G. I. T. I. M. L.
Red.dec. T. I.
în concept la 7.05.2013
Jud.fond R. D.
Tehnored. M.L./2 ex.
7.05.2013
| ← Pretentii. Decizia nr. 1124/2013. Curtea de Apel ORADEA | Pretentii. Decizia nr. 1445/2013. Curtea de Apel ORADEA → |
|---|
