Suspendare executare act administrativ. Decizia nr. 1083/2013. Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1083/2013 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 13-03-2013 în dosarul nr. 5502/111/2012
ROMÂNIA
Curtea de Apel Oradea
- Secția Comercială și de C.
Administrativ și Fiscal –
Nr. operator de date cu caracter personal: 3159
Dosar nr._ /CA/2012 - R
DECIZIA NR. 1083/CA/2013 – R
Ședința publică din 13 martie 2013
Președinte: L. B.
Judecător: I. G.
Judecător: C. R.
Grefier: M. M.
Pe rol fiind soluționarea recursului în contencios administrativ formulat de recurenta-reclamantă ., cu sediul procedural ales în Oradea, .. 3, . în contradictoriu cu intimatul-pârât I. T. de Muncă al Județului Bihor, cu sediul în Oradea, .. 1.B, jud. Bihor împotriva Sentinței nr. 5743/CA din 02.11.2012 pronunțată de Tribunalul Bihor, având ca obiect: suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 5 lei reprezentând taxa judiciară de timbru, achitată prin chitanța O1_ AA din 27.02.2013 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă în conformitate cu prevederile art. 242 alin.2 Cod procedură civilă, după care:
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că prin Sentința nr. 5743/CA din 02.11.2012 Tribunalul Bihor a respins ca nefondată cererea de suspendare a executării Procesului verbal de control . nr._/24.04.2012, formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâtul I. T. DE MUNCĂ AL JUDEȚULUI BIHOR, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că obiectul dedus judecății îl reprezintă suspendarea executării Procesului verbal de control . nr._/24.04.2012, cu privire la măsurile nr. 3-6,7 și respectiv 4-6,7, precum și a actului administrativ nr._/30.05.2012 - prin care a fost soluționată contestația administrativă, până la soluționarea irevocabilă a contestației formulată împotriva acestor acte.
Reclamanta a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, așa cum rezultă din înscrisul cu nr._/30.05.2012, aflat la fila 6.
Fără a cerceta în fond, sub toate aspectele, legalitatea și temeinicia actului administrativ atacat, instanța a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile imperativ cerute de lege pentru suspendarea executării acestuia. Astfel, în conformitate cu art. 14, 15 din L.554/2004, suspendarea executării actului administrativ se poate dispune în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente. Cele două sintagme sunt clarificate prin disp. art. 2 lit.”s” și „t” din L. 554/2004. În accepțiunea acestui text de lege, prin caz bine justificat se înțelege împrejurările legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, iar prin pagubă iminentă se înțelege prejudiciu material viitor și previzibil.
Transpunând aceste texte de lege în speța de față, instanța de fond a constatat, din declarația dată în fața inspectorilor ITM de către numitul Doroci A., conform căreia desfășoară activitate în cadrul societății reclamante fără a avea încheiat contract individual de muncă, contrar celor susținute de către reclamantă prin acțiune, coroborată cu celelalte înscrisuri depuse la dosar, că nu există indicii temeinice de nelegalitate a actelor administrative contestate.
De asemenea, nici cea de-a doua condiție necesară suspendării executării actului administrativ nu este îndeplinită, respectiv existența unui pericol iminent de cauzare a unei pagube reclamantei, ca urmare a nesuspendării executării actelor administrative, întrucât plata unor contribuții financiare achitate fără a fi prezumtiv datorate poate fi reparată prin întoarcerea executării, respectiv prin compensarea sumelor între părți, în situația în care s-ar constata irevocabil temeinicia acțiunii în anularea actelor contestate.
Față de aceste considerente, văzând în drept și disp.art.15 din L.554/2004, a fost respinsă ca nefondată cererea de suspendare a actelor administrative atacate.
Împotriva acestei sentințe, în termen și legal timbrat, a declarat recurs recurenta-reclamantă ., solicitând admiterea recursului.
În dezvoltarea motivelor de recurs se învederează instanței că instanța de fond în mod neîntemeiat, fără a ține cont de apărările reclamantei a respins integral cererea de suspendare a executării masurilor dispuse prin actul de control . nr._/24.04.2012, prin care aceasta a solicitat suspendarea masurilor nr. 3-6,7 precum si a măsurii 4-6,7.
Cererea de suspendare, contrar celor reținute în sentința atacată, întrunește condițiile expres prevăzute de dispozițiile art. 14 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, care prevăd că: în cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. Consideră că elementul caz bine justificat si prevenirea pagubei iminente este pe deplin dovedit având în vedere că, în ipoteza admiterii fondului acțiunii am fi în imposibilitatea reîntoarcerii la situația inițială introducerii acțiunii. Datorită specificului relațiilor de munca dacă nu s-ar admite cererea de suspendare reclamanta ar fi obligată la încheierea contractului de munca pentru persoana nominalizata în actul de control pentru o perioada în care nu a lucrat, încheiere de contract care are o . implicații financiare (plata viramente drepturi salariate, achitare salarii pentru o perioada in care acesta nu a lucrat), aspect care, in situația admiterii acțiunii fondului, ar face imposibila revenirea la situația anterioara.
Referitor la măsurile a căror legalitate si temeinicie o contestă arată următoarele:
- măsura 3-6,7 Termen de realizare 25.04.2012 - Se va încheia contract individual de munca pentru numitul Daroci A. începând cu data de 20.03.2012. Arată că această persoană nu este angajatul societății deoarece nu a desfășurat nici o activitate în folosul său, prin urmare nu se impune încheierea unui contract individual de munca.
Conform dispozițiilor art. 10 din Codul muncii republicat, contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu. Se poate observa din aceasta definiție legala data de legiuitor faptul ca elementele esențiale ale contractului individual de muncă sunt: prestarea muncii, salariul și subordonarea salariatului față de angajator ori, din situația de fapt mai sus descrisă, rezultă că ultimele două condiții obligatorii pentru a ne afla în prezența obligativității încheierii unui contract de munca lipsesc, prin urmare nu se impunea încheierea unui contract de munca cu subscrisa.
In ceea ce privește suspendarea executării măsurii 4-6,7 Termen de realizare 07.05.2012 de transmitere în REVISAL a contractului de munca a numitului Daroci A. ca efect al netemeiniciei măsurii 3-6,7, apreciază că se impune si suspendarea acestei masuri nelegal trasate.
Intimatul-pârât, deși legal citat, nu și-a exprimat poziția față de prezentul recurs.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, în temeiul art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, Curtea de apel constată că este nefondat urmând ca în baza prevederilor art. 312 Cod procedură civilă să dispună respingerea lui și menținerea în totalitate a sentinței atacate pentru următoarele considerente:
Criticile aduse hotărârii sunt nefondate.
Contrar celor susținute de recurent, în mod corect a reținut prima instanță că reclamantul nu a făcut dovada îndeplinirii cumulative a cerințelor impuse de art. 14, 15 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, respectiv a cazului bine justificat și a pagubei iminente pentru a se dispune suspendarea executării actului administrativ.
Instanța a reținut în mod judicios că nu există indicii de nelegalitate a actului administrativ a cărui suspendare se solicită iar simpla afirmație legată de imposibilitatea reîntoarcerii la situația inițială introducerii acțiunii nu poate fi reținută ca temei de suspendare.
Recurenta a invocat faptul că numitul Daroci A. nu are calitatea de angajat astfel că măsurile privind încheierea contractului de muncă și înregistrarea acestuia este neîntemeiată.
Aceste aspecte însă vizează fondul litigiului și presupun administrarea probațiunii pentru a verifica temeinicia celor reținute de inspectorii de muncă, împrejurări ce nu pot face obiectul cercetării pe calea cererii de suspendare unde instanța este chemată să facă o analiză sumară a aspectelor de nelegalitate și nu de netemeinicie.
Prin urmare, văzând că nu este îndeplinită cerința cazului bine justificat, nu poate fi reținută nici îndeplinirea cerinței pagubei iminente întrucât punerea în executare a unui act care se bucură de prezumția de legalitate nu poate fi păgubitor, el producând consecințele pe care legea le prevede.
Ca atare, având în vedere că suspendarea prin hotărâre judecătorească a actului administrativ reprezintă o excepție de la regula executării din oficiu a acestuia și se poate dispune numai când există o îndoială serioasă privind legalitatea acestuia, ceea ce în speță nu se poate reține, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul, va înlătura criticile recurentului și va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă ., cu sediul procedural ales în Oradea, .. 3, . în contradictoriu cu intimatul-pârât I. T. de Muncă al Județului Bihor, cu sediul în Oradea, .. 1.B, jud. Bihor împotriva Sentinței nr. 5743/CA din 02.11.2012 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 13 martie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
L. B. I. G. C. R. M. M.
Red.dec.-G.I.- 21.03.2013
Jud. fond-B. D.
Dact.M.M-2ex.-22.03.2013
| ← Pretentii. Decizia nr. 2838/2013. Curtea de Apel ORADEA | Pretentii. Decizia nr. 1080/2013. Curtea de Apel ORADEA → |
|---|
