Suspendare executare act administrativ. Decizia nr. 1084/2013. Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1084/2013 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 13-03-2013 în dosarul nr. 10452/83/2012
ROMÂNIA
Curtea de Apel Oradea
- Secția Comercială și de C.
Administrativ și Fiscal –
Nr. operator de date cu caracter personal: 3159
Dosar nr._ /CA/2012 - R
DECIZIA NR. 1084/CA/2013 – R
Ședința publică din 13 martie 2013
Președinte: L. B.
Judecător: I. G.
Judecător: C. R.
Grefier: M. M.
Pe rol fiind soluționarea recursului în contencios administrativ formulat de recurenta-reclamantă ., cu sediul în Carei, .. 6, . M. în contradictoriu cu intimata-pârâtă Direcția G. a Finanțelor Publice Satu M., cu sediul în Satu M., P-ța Romană, nr. 3-5, jud. Satu M. împotriva Sentinței nr. 4258/CA din 27.11.2012 pronunțată de Tribunalul Satu M., având ca obiect: suspendare executare act administrativ.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta recurentei – avocat N. C., în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 5 lei reprezentând taxa judiciară de timbru, achitată prin chitanța depusă la dosar și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, precum și faptul că nu s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă în conformitate cu prevederile art. 242 alin.2 Cod procedură civilă, după care:
Nefiind alte excepții, probleme prealabile sau cereri de formulat, instanța consideră cauza lămurită și acordă părții prezente cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, în urma rejudecării cauzei în fond, admiterea cererii având ca obiect suspendarea executării deciziei de impunere nr. F-SM 673/27.07.2012 emisa de pârâtă în baza raportului de inspecție fiscala F-SM 562/27.07.2012 până la pronunțarea instanței de fond, fără cheltuieli de judecată.
În ceea ce privește existența cazului bine justificat, arată că identificarea de către Garda Financiara, în perioada 24.02._11, a veniturilor neînregistrate în contabilitatea societății nu dă dreptul organelor de inspecție fiscală să aprecieze că ar fi existat venituri neînregistrate în perioada anterioară si ulterioară si să stabilească aceste presupuse venituri prin estimare.
Referitor la paguba iminentă, arată că intimata a demarat executarea silita a sumelor contestate. Executarea actului administrativ atacat, urmărirea prin poprire asupra sumelor din conturile bancare produce grave prejudicii societății, constând în imposibilitatea continuării activității. Astfel, societatea este în imposibilitate de a efectua plățile curente către bugetul de stat, ceea ce atrage calcularea dobânzilor si penalităților de întârziere. Generarea de accesorii la obligațiile bugetare curente va aduce societatea în pragul falimentului.
Totodată, arată că, pârâta a emis Decizia nr._/28.09.2012, prin care a dispus suspendarea soluționării contestației până la pronunțarea unei soluții definitive pe latura penală. Menționează că, în dosarul nr. 886/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu M. s-a dispus, prin Rezoluția din 12 septembrie 2012, neînceperea urmăririi penale, privind pe M. C. C., împotriva acesteia parata a promovat plângere. Plângerea a fost înregistrată sub dosar nr._/83/2012 al Tribunalului Satu M.. La termenul din data de 03.12.2012 instanța de judecată a dispus respingerea plângerii petentei.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că prin Sentința nr. 4258/CA din 27.11.2012 Tribunalul Satu M. a respins cererea formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâta Direcția G. a Finanțelor Publice a Județului Satu M., pentru suspendare executare act administrativ și a dispus restituirea cauțiunii în cuantum de 1.369 lei plătită de reclamantă conform recipisei de consemnare nr._/1 emisă de CEC Bank SA, Sucursala Satu M. la data de 23.11.2012.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin Decizia de impunere nr. F-SM 673/27.07.2017 întocmită în baza Raportului de inspecție fiscală nr. F-SM 562/27.07.2012, în sarcina reclamantei au fost stabilite obligații fiscale suplimentare de plată reprezentând impozit pe profit în sumă de_ lei și taxa pe valoarea adăugată în sumă de_ lei, cu accesoriile aferente.
Art.215 Cod de procedură fiscală prevede că, ”Introducerea contestației pe calea administrativă de atac nu suspendă executarea actului administrativ fiscal.
Dispozițiile prezentului articol nu aduc atingere dreptului contribuabilului de a cere suspendarea executării actului administrativ fiscal, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare. Instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauțiune de până la 2.000 lei.”
Cauțiunea datorată de reclamantă conform textului de lege amintit a fost achitată de către reclamantă conform chitanței nr._/1 emisă de CEC Bank SA, Sucursala Satu M. la data de 23.11.2012.
Astfel fiind, instanța de fond a constatat că, în privința cererii de suspendare a executării formulate de reclamantă, sunt îndeplinite condițiile formale prevăzute de Legea nr. 554/2004 și OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
Pe fondul cererii reclamantei, instanța de fond a reținut că măsura provizorie de suspendare a executării unui act administrativ constituie o situație care poate interveni numai atunci când sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art.14 din Legea nr.554/2004, respectiv în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente.
În speță, cazul bine justificat a fost argumentat de reclamantă strict prin invocarea unor aspecte ce țin de legalitatea actelor administrative, arătând că organele fiscale nu aveau dreptul să stabilească prin estimare existența veniturilor neînregistrate în contabilitate. Aceste aspecte vizează însă fondul cauzei, ce urmează a fi analizate doar în cadrul acțiunii în anulare. Astfel, se constată că motivele de nelegalitate învederate în cauză nu sunt în măsură să creeze o îndoială serioasă și evidentă asupra legalității actului administrativ a cărui executare se solicită a fi suspendată
În ceea ce privește condiția prevenirii pagubei iminente, se reține că nici această condiție nu este îndeplinită, executarea actului administrativ nefiind de natură să producă reclamantei un prejudiciu grav, imposibil de reparat în ipoteza anulării actului.
Susținerea reclamantei potrivit căreia executarea silită prin poprire a obligațiilor de plată stabilite prin decizia de impunere ar produce grave prejudicii activității societății este insuficientă pentru a demonstra existența celei de-a doua condiții. Instanța de fond a reținut că producerea unei eventuale pagube trebuie să fie o consecință a executării, iar nu însăși executarea actului. În caz contrar s-ar ajunge la concluzia că cerința referitoare la iminența producerii pagubei este presupusă în cazurile executării actului administrativ fiscal, ceea ce contravine caracterului de excepție al instituției suspendării executării actelor administrative.
Pentru aceste considerente, constatând că în speță nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate a cererii de suspendare a executării actelor administrative contestate, în temeiul art.14 din Legea nr.554/2004, instanța de fond a respins cererea reclamantei.
Împotriva acestei sentințe, în termen și legal timbrat, a declarat recurs recurenta-reclamantă ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii judecătorești recurate și, în urma rejudecării cauzei în fond, admiterea cererii având ca obiect suspendarea executării deciziei de impunere nr. F-SM 673/27.07.2012 emisa de pârâtă în baza raportului de inspecție fiscala F-SM 562/27.07.2012 până la pronunțarea instanței de fond.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că, în fapt, prin sentința recurata s-a dispus respingerea cererii reclamantei având ca obiect suspendarea executării actului administrativ fiscal cu motivarea ca nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale cererii de suspendare a executării actelor administrative contestate.
Suspendarea executării actului administrativ poate fi acordata de către instanța de judecata "în cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente" (art. 14 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004).
Semnificația sintagmei "cazuri bine justificate" consista în "împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ" - art. 2 alin. 1 litera t din Legea nr. 554/2004.
Expresia "paguba iminenta" se definește prin "prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public"- art. 2 alin. 1 litera s din Lege.
In prezenta cauza sunt îndeplinite cumulativ condițiile enunțate mai sus, arată recurenta.
În ce privește existența cazului bine justificat, arată că, în intervalul 20.07._12, societatea a fost supusa unei inspecții fiscale, efectuate de către lucrători ai Activității de inspecție fiscala din cadrul Direcției generale a finanțelor publice a județului Satu M..
Verificarea s-a realizat prin sondaj asupra perioadei: de la 01.01.2007 până la 31.03.2012.
Rezultatele verificării au fost consemnate în Raportul de inspecție fiscala F-SM 562/27.07.2012.
In raport se arata ca echipa de inspecție fiscala a luat în considerare investigațiile făcute de comisarii Gărzii Financiare Satu M. soldate cu dresarea procesului-verbal nr._/30.11.2011. In procesul-verbal sunt constatate unele neconcordanțe între evidența contabila si datele înscrise olograf în 3 caiete aferente celor 3 autoturisme autorizate pe societate pentru desfășurarea activității de taximetrie, date privind kilometri parcurși de fiecare mașina în fiecare zi de lucru, sumele de bani totale încasate de la client în fiecare zi/schimb si numele șoferului aflat în schimbul respectiv, în perioada 24.02._11. S-a mai constatat ca în partea a doua a caietelor sunt consemnate alimentările cu combustibil efectuate de fiecare autoturism pe zi/sofer/kilometri la bord în momentul alimentarii, cheltuieli înregistrate în întregime în contabilitate. Procedându-se la compararea veniturilor efectiv realizate de societate din activitatea de taximetrie pe baza celor trei caiete cu veniturile înscrise in evidenta contabila a societății si declarate la organul fiscal teritorial s-a conchis ca societatea nu a reflectat în totalitate veniturile realizate, respectiv nu a calculat, evidențiat si virat in întregime impozitele si taxele datorate bugetului de stat în perioada 24.02._11. Astfel, s-a efectuat calculul veniturilor neevidențiate, care sunt în suma de_,13 lei, ca diferența dintre încasările totale din perioada 24.02._11 rezultate din cele 3 caiete, în suma de_ lei si veniturile totale evidențiate în documentele contabile pentru perioada in cauza, in suma de_,87 lei, iar pe baza lor s-a stabilit prejudiciul adus bugetului de stat sub forma de impozite si taxe în suma totala de_,50 lei (reprezentând 5998,60 lei impozit pe profit si 8997,90 lei TVA de plata).
Luând în considerare constatările din procesul-verbal al Gărzii Financiare Satu M., echipa de inspecție fiscala stabilește prin estimare, pe întreaga perioada verificata, 01.01._12, venituri suplimentare si obligațiile fiscale de plata aferente (impozit pe profit, recalculând pierderea fiscala aferenta perioadei_12, taxa pe valoarea adăugata, accesoriile acestora).
Subsecvent, prin Decizia de impunere F-SM 673/27.07.2012 privind obligațiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspecția fiscala, emisa de pârâta Direcția Generala a Finanțelor Publice Satu M., societatea este obligată la plata sumei de_ cu titlu de impozit pe profit stabilit suplimentar de plata si accesoriile aferente, precum si a sumei de_ lei cu titlu de taxa pe valoarea adăugata stabilita suplimentar cu accesoriile aferente.
Împotriva masurilor dispuse prin Decizie si Raport, a promovat contestația nr. 20/21.08.2012, înregistrata la pârâta sub nr._/21.08.2012, contestând diminuarea pierderii fiscale cu suma de_ lei si parțial obligațiile de plata stabilite prin estimare în suma totala de 13.681, din care 5558 lei reprezentând impozit pe profit, 1033 lei aferent perioadei 01.10._10,1982 lei, 7981-5999, aferent anului 2011, 2543 lei, aferent perioadei 01.01._12, precum si accesoriile aferente, iar 5449 lei reprezentând taxa pe valoarea adăugata, precum si accesoriile ei.
Pârâta a emis Decizia nr._/28.09.2012, prin care a dispus suspendarea soluționării contestației până la pronunțarea unei soluții definitive pe latura penala. Menționează că, în dosarul nr. 886/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu M. s-a dispus, prin Rezoluția din 12 septembrie 2012, neînceperea urmăririi penale, privind pe M. C. C., împotriva acesteia pârâta a promovat plângere. Plângerea a fost înregistrata sub dosar nr._/83/2012 al Tribunalului Satu M.. La termenul din data de 03.12.2012 instanța de judecata a dispus respingerea plângerii petentei.
Identificarea de către Garda Financiara, în perioada 24.02._11, a veniturilor neînregistrate în contabilitatea societății nu dă dreptul organelor de inspecție fiscală sa aprecieze ca ar fi existat venituri neînregistrate în perioada anterioara (01.01._11) si ulterioara (17.11._12) si să stabilească aceste presupuse venituri prin estimare. In aceste perioade, recurenta a organizat evidența contabilă, a înregistrat în totalitate în contabilitate veniturile obținute, a determinat impozitele si taxele datorate bugetului de stat, a depus declarațiile fiscale, a prezentat organului fiscal documentele justificative care au stat la baza înregistrărilor în contabilitate. Estimarea veniturilor suplimentare pentru perioada 2007-2010, parțial 2011 si 2012 s-a făcut în baza unei simple presupuneri a echipei de inspecție fiscala, nesusținuta de nici o proba, transgresându-se în acest mod dispozițiile imperative ale art.67 din Codul de procedura fiscala. Cu totul diferit au stat lucrurile pentru perioada 24.02._11, existând probe înfățișate de către Garda Financiara.
In ceea ce privește cea de a doua condiție - paguba iminenta, învederează următoarele:
Pârâta, prin organele sale a demarat executarea silita a sumelor contestate de noi emițând în dosarul de executare nr._/30/_ /5687, nr._/28.09.2012 somația nr. 30/_ /5687, însoțita de titlul executoriu nr._.
Executarea/menținerea în vigoare a actului administrativ unilateral/ urmărirea prin poprire asupra sumelor din conturile bancare produce grave prejudicii societății, constând în imposibilitatea continuării activității. Astfel, societatea este în imposibilitate de a efectua plățile curente către bugetul de stat, deoarece orice plata se considera a fi făcuta pentru stingerea debitelor impuse noua prin decizie. Neplata la termen a obligațiilor bugetare atrage calcularea dobânzilor si penalităților de întârziere. Generarea de accesorii la obligațiile bugetare curente va aduce societatea în pragul falimentului.
In contextul economic actual, față de împrejurarea ca titlul de creanța fiscala prevede în sarcina societății obligații suplimentare de plata si accesoriile aferente, punerea în executare silita a acestora reprezintă o diminuare ilicita a patrimoniului S.C. M. T. S.R.L., întrucât sumele în discuție au fost stabilite în baza unor simple presupuneri ale organului de inspecție fiscala, nesusținute de nici un mijloc de proba.
Dispunerea măsurii suspendării în prezenta cauza este în acord și cu recomandarea nr. R(89) 8 adoptată de Comitetul de Miniștri din cadrul Consiliului Europei la 13.09.1989, referitoare la protecția jurisdicțională provizorie în materia administrativă. În cuprinsul acesteia se arată că executarea imediată și integrală a actelor administrative contestate sau susceptibile de a fi contestate poate cauza persoanelor juridice, în anumite circumstanțe, un prejudiciu ireparabil, pe care echitatea îl impune să fie evitat, în măsura posibilului.
In drept au fost invocate dispozițiile legale invocate în cuprinsul cererii de recurs, art. 14, art. 2 litera s) si t) din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările si completările ulterioare, art.215 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificările si completările ulterioare, Recomandarea nr. R/89/8/13.09.1989 a Comitetului de Miniștri din cadrul Consiliului Europei privind protecția jurisdicționala provizorie în materie administrativa, care cheamă autoritatea jurisdicțională competentă, atunci când executarea unei decizii administrative este de natură să provoace daune grave persoanelor particulare cointeresate de această decizie, să ia măsuri de protecție provizorii corespunzătoare.
Prin întâmpinare, intimata-pârâtă Direcția G. a Finanțelor Publice Satu M. a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică.
Instanța de recurs, analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, prin prisma motivelor de ordine publică, reține că este nefondat, pentru următoarele considerente:
Corect a respins prima instanță cererea de suspendare formulată de reclamanta ., cu motivarea că în speță nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate a cererii de suspendare, enumerate în cuprinsul art.14 din Legea 554/2004.
Concret, recurenta reclamantă a solicitat suspendarea executării deciziei de impunere nr. F-SM 673/27.07.2012 emisă de pârâta DGFP Satu-M., prin care a fost obligată la plata sumei de_ cu titlu de impozit pe profit suplimentar de plata plată și accesoriile aferente, precum și a sumei de_ lei cu titlu de TVA stabilită suplimentar cu accesoriile aferente, până la pronunțarea instanței de fond.
Conform prevederilor art.14-15 din Legea 554/2004 persoana vătămată în drepturile și interesele sale legitime poate să ceară instanței de contencios administrativ competente, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, suspendarea executării actului administrativ unilateral, până la soluționarea irevocabilă a acțiunii în anularea actului administrativ respectiv.
Din interpretarea prevederii legale incidente, rezultă că pentru suspendarea executării actului administrativ, persoana vătămată trebuie să facă dovada îndeplinirii cumulative a celor două condiții prevăzute expres de legiuitor, respectiv a existenței unui caz bine justificat și a necesității prevenirii unei pagube iminente.
Cazul bine justificat implică existența unei îndoieli puternice asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ de natură a înfrânge principiul potrivit căruia, actul administrativ este executoriu din oficiu, iar paguba iminentă constă, potrivit prevederilor art.2 lit.s din Legea 554/2004 într-un prejudiciu material viitor, dar previzibil sau în perturbarea previzibilă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.
În cauză, reclamanta recurentă nu a făcut dovada îndeplinirii cumulative a acestor condiții cum în mod corect a reținut și prima instanță.
În analiza cazului bine justificat, instanța procedează la analizarea aparenței dreptului prin prisma motivelor de nelegalitate a actului administrativ atacat, cercetarea acestor motive neavând loc în sensul analizării lor pe fond și pronunțării asupra lor, ci doar în sensul așa zisei „ pipăiri a fondului cauzei”. În speță, reclamanta recurentă invocă aspecte care țin de soluționarea fondului cauzei, și nu împrejurări din care să reiasă existența unei îndoieli puternice asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ atacat și care să conducă la admiterea unei cereri de suspendare.
Nefondate sunt și motivele de recurs invocate sub aspectul îndeplinirii celei de a doua condiții prevăzute de lege, respectiv prevenirea producerii unei pagube iminente, în mod corect reținând prima instanță că producerea unei eventuale pagube trebuie să fie o consecință a executării, iar nu însăși executarea actului.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă . în contradictoriu cu intimata-pârâtă Direcția G. a Finanțelor Publice Satu M. împotriva Sentinței nr. 4258/CA din 27.11.2012 pronunțată de Tribunalul Satu M., pe care o va menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs, nefiind solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă ., cu sediul în Carei, .. 6, . M. în contradictoriu cu intimata-pârâtă Direcția G. a Finanțelor Publice Satu M., cu sediul în Satu M., P-ța Romană, nr. 3-5, jud. Satu M. împotriva Sentinței nr. 4258/CA din 27.11.2012 pronunțată de Tribunalul Satu M., pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 13 martie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
L. B. I. G. C. R. M. M.
Red. dec. - R.C.- 3.04.2013
Jud. fond-D. A.
Dact.M.M-2ex.- 3.04.2013
| ← Pretentii. Decizia nr. 500/2013. Curtea de Apel ORADEA | Pretentii. Hotărâre din 22-11-2013, Curtea de Apel ORADEA → |
|---|
