Sesizări conform Legii 144/2007. Sentința nr. 224/2013. Curtea de Apel PITEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 224/2013 pronunțată de Curtea de Apel PITEŞTI la data de 28-11-2013 în dosarul nr. 1573/46/2013
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._ SENTINȚA NR. 224/F-cont
Ședința publică din 28 Noiembrie 2013
Curtea compusă din:
Președinte: A. A. T. - judecător
Grefier: M. B.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, în primă instanță, cererea formulată de reclamantul D. D., având CNP_, cu domiciliul în satul Sălătrucel, ., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet Individual de avocat M. - P. L., în Râmnicu V., .. 2, Județul V., în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE, cu sediul în București, .. 15 sector 1.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat M. - P. L. pentru reclamant, în baza împuternicirii avocațiale de a dosar, lipsă fiind pârâta.
Procedura este legal îndeplinită.
Acțiunea este legal timbrată prin anularea chitanței nr.2151/30.07.2013, emisă de Primăria comunei Șălătrucel, în cuantum de 100 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, verificând competența potrivit disp. art. 131 NCPC, constată că îi revine competența de soluționare a prezentei cauze, potrivit art.22 din Legea 176/2010, raportat la art.10 din Legea 554/2004.
În temeiul disp. art. 238 NCPC, față de obiectul cererii și de natura litigiului, de contencios administrativ, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la un termen de judecată.
Acordându-se cuvântul pe probe, apărătorul reclamantei solicită proba cu înscrisurile depuse la dosar odată cu cererea de chemare în judecată.
Curtea încuviințează proba solicitată de apărătorul reclamantei prin cererea de chemare în judecată, potrivit dispozițiilor art.255 din Noul Cod de Procedură Civilă.
Nemaifiind alte cereri de for,mulat în cauză, constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în principal asupra excepției inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă prin întâmpinare și în subsidiar, pe fondul cauzei.
Apărătorul reclamantei, având cuvântul, referitor la excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă prin întâmpinare, solicită respingerea acesteia, arătând că în raportul de evaluare pârâta A.N.I menționează că „în urma finalizării activității de evaluare au fost identificate elemente de încălcare a legislației privind conflictul de interese în materie administrativă, în sensul prevăzut de art. 76 alin. 2 din Legea 161/2003”, pentru ca la sfârșit să se specifice expres că „raportul de evaluare poate fi contestat în termen de 15 zile, de la primirea acestuia, la instanța de contencios administrativ, conform art.22 alin.(1) din Legea nr. 176/2010”.
În situația în care nu s-ar fi contestat raportul în termenul prevăzut, erau incidente prevederile art. 22 alin (2) din Legea 176/2010.
Consideră că măsura sesizării D.N.A. - Serviciul Teritorial Pitești este una abuzivă, iar raportul de evaluare este un act administrativ, care se poate ataca în condițiile legii contenciosului administrativ.
Nu se poate reține existența unui conflict de interese în ceea cel privește pe reclamant, deoarece nu este întrunită condiția esențială a articolului 76 din Legea 161/2003.
Totodată, arată că a contestat partea din raport referitoare la constatarea conflictului de interese administrativ, iar instanța ar trebui să se pronunțe cu privire la existența unui conflict de interese în materie administrativă în speță.
Raportul de evaluare astfel redactat este un act administrativ prin care i se aduce atingere unui drept recunoscut de lege și anume dreptul de a fi ales într-o funcție eligibilă timp de trei ani .
Pe fondul cauzei, solicită admiterea acțiunii, respectiv anularea raportului de evaluare. Precizează că nu se poate reține existența unui conflict de interese în ceea ce-l privește, deoarece nu este întrunită condiția esențială a articolului 76 din Legea 161/2003, respectiv folosul material obținut de acesta, soția sau rudele de gradul I, prin încheierea contractului de arendare. Simpla semnare a acestuia, în calitatea sa de reprezentant al comunei Sălătrucel, nu conduce la existența unui conflict de interese. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin cererea formulată la data de 02.08.2013, reclamantul D. D. a chemat în judecată pe pârâta Agenția Națională de Integritate solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea raportului de evaluare nr._/G/II/18.07.2013.
În fapt, reclamantul arată că, în cuprinsul raportului de evaluare se consemnează că activitatea de evaluare se efectuează pentru mandatul 2008 – 2012, respectiv mandatul 2012 – 2016.
În raportul de evaluare nr._/G/II/18.07.2013, la capitolul V, intitulat „Concluzii”, pârâta a stabilit că a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese în materie administrativă, prin nerespectarea prevederilor art.76 alin.1 din Legea nr.161/2003, întrucât, în calitate de primar, a semnat contractul de arendare nr.1/22.04.2010, înregistrat în cadrul Consiliului Local al Comunei Sălătrucel sub nr.1088/22.04.2010, contract încheiat cu Asociația Locală a Crescătorilor de bovine, ovine, porcine și albine Sălătrucel (A.L.C.), asociație în cadrul căreia deținea funcția de președinte.
Pârâta precizează în raportul de evaluare că a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese în materie administrativă, prin nerespectarea prevederilor art.76 alin.1 din Legea nr.161/2003, însă reclamantul solicită ca instanța să observe că la data evaluării nu mai deținea funcția de președinte al Asociației Locale a Crescătorilor de bovine, ovine, porcine și albine Sălătrucel.
Reclamantul arată că, în data de 17.06.2012, a formulat cererea de retragere din funcția de președinte al asociației menționate, fapt consemnat în procesele –verbale întocmite de membrii asociației la ședința statutară din aceeași dată și în Hotărârea nr.2/18.06.2012, prin care s-a luat act de retragerea sa.
De aceste modificări privind Statutul Asociației Locale a Crescătorilor din . s-a luat act prin Încheierea nr.258/26.06.2012, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ .
Este mai mult decât evident că, în mandatul 2012 – 2016, nu se poate vorbi de un conflict de interese.
Reclamantul mai arată că, în ce privește mandatul 2008 – 2012, a semnat contractul de arendare, în calitate de reprezentant al comunei Sălătrucel, nu și de reprezentant al Asociației Locale a Crescătorilor de bovine, ovine, porcine și albine Sălătrucel, aceasta fiind reprezentată de domnul M. V., în calitatea sa de vicepreședinte, potrivit împuternicirii înregistrată la asociație sub nr.4498/10.03.2010, precum și de domnul G. N. D., secretarul asociației.
Nici în raportul de evaluare întocmit de către pârâtă, nici în procesul – verbal, întocmit de reprezentanții Gărzii Financiare, nu s-a consemnat vreo neregulă în contabilitatea asociației și nici nu s-a reținut că ar fi beneficiat personal, în calitate de membru al asociației, de subvenții sau de un folos material.
Consideră că nu se poate reține existența unui conflict de interese în ceea ce îl privește, nici în mandatul 2008 - 2012, deoarece nu este întrunită condiția esențială a articolului 76 din Legea nr.161/2013, respectiv folosul material obținut de el, soția sau rudele de gradul I prin încheierea contractului de arendare, simpla semnare a acestuia, în calitatea sa de reprezentant al comunei Sălătrucel, nu conduce la existența unui conflict de interese.
Precizează reclamantul că, în calitatea sa de președinte al Asociației, pe care a deținut-o până la data de 20.06.2012, nu a fost remunerat, nu a urmărit obținerea unui folos material pentru sine, soție sau de gradul I, folos pe care, de altfel, nici pârâta nu l-a menționat ca fiind identificat.
În drept, își întemeiază acțiunea pe dispozițiile art.22 din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 și dispozițiile Legii nr.554/2004 privind contenciosul administrativ.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 11.10l.2013, pârâta a invocat excepția inadmisibilității cererii, întrucât raportul de evaluare contestat reprezintă sesizarea organului de cercetare penală, situație în care nu este admisibilă cererea formulată de reclamant.
Pe fondul cauzei, solicită respingerea cererii ca nefondată, învederând, cu referire la susținerea reclamantului că nu a avut vreun interes patrimonial în cauză, dispozițiile art. 75 din Legea 393/2004.
Din analiza dovezilor prezentate și a susținerilor părților, raportat la dispozițiile legale incidente, Curtea reține următoarele:
Analizând cu prioritate excepția inadmisibilității invocată de către pârâtă, curtea constată că această excepție este întemeiată cu privire la o parte din contestația formulată, și anume în partea referitoare la contestarea de către reclamant a sesizării DNA pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice și a celei de conflict de interese.
Manifestarea de voință a organului administrativ de a sesiza organele de urmărire penală nu produce efecte juridice în planul dreptului administrativ, ci în cel al dreptului penal, motiv pentru care nu poate fi cenzurată în contenciosul administrativ, nefiind vorba de contestarea unui act administrativ tipic sau asimilat în sensul prevederilor art. 2 al. 1 lit. c) din Legea 554/2004.
Așadar, neaflându-ne în câmpul de aplicare a art. 1 și art. 8 din Legea 554/2004, contestarea acelei dispoziții din raport prin care sunt sesizate organele de urmărire penală este inadmisibilă.
Cu toate acestea, contestarea raportului de evaluare este admisibilă în ceea ce privește constatarea de către ANI a existenței conflictului de interese în sensul Legii 161/2003.
Faptul că această constatare nu a avut loc în partea de concluzii a raportului de evaluare, ci în cuprinsul raportului, la cap III. Evaluarea elementelor conflictului de interese, nu înlătură dreptul persoanei vizate de a contesta raportul sub aspectul acestor constatări, drept conferit de art. 22 al. 1 din Legea 176/2010.
În concluzie, contestația de față este admisibilă în ceea ce privește constatarea conflictului de interese, fiind inadmisibilă în ceea ce privește măsura de a se sesiza organele de urmărire penală.
Așadar, analiza pe fondul cauzei se va circumscrie, în cele ce urmează, acestor limite.
Curtea constată că, prin raportul contestat au fost identificate elemente de încălcare a legislației privind conflictul de interese în materia administrativă pentru fapta reclamantului care, în calitate de primar al ., a semnat Contractul de arendare nr. 1/22.04.2010 încheiat între primărie și Asociația Locală a crescătorilor de bovine, ovine, porcine și albine Sălătrucel, în care același reclamant deținea calitatea de președinte, contract ce are ca obiect arendarea terenului pășune permanentă în suprafață de 320 ha, faptă ce ar intra sub incidența prevederilor art. 70 și art. 76 al. 1 din Legea 161/2003.
Reclamantul contestă legalitatea și temeinicia acestei constatări.
Un prim motiv invocat este acela că, la data evaluării, nu mai deținea funcția de președinte al Asociației, întrucât în iunie 2012 s-a retras din aceasta, fără a formula nici un fel de pretenții privind patrimoniul asociației.
Curtea constată că retragerea din asociație în anul 2012 nu are nici un efect asupra existenței sau inexistenței conflictului de interese constatat prin raportul de evaluare, întrucât la întocmirea acestuia au fost avute în vedere, așa cum este firesc, elementele existente la data încheierii contractului nr. 1/2010, prin semnarea căruia s-a materializat conflictul de interese reținut.
Un al doilea motiv de nulitate a raportului îl reprezintă neîndeplinirea unei condiții esențiale prevăzute de art. 76 din legea 161/2003, și anume inexistența vreunui folos materiale obținut de el sau rudele sale prin semnarea contractului.
În sprijinul acestei afirmații invocă procesul verbal din 06.03.2013 întocmit de reprezentanții Gărzii Financiare de unde rezultă achitarea în integralitate a arendei, plata impozitului pe teren, precum și faptul că sumele reprezentând valoarea sprijinului financiar obținut de la APIA pentru anii 2010-2012 au fost corect înregistrate în contabilitate și justificate cu documente.
Referitor la aceste argumente, curtea constată că, la data semnării contractului de arendare, în calitate de primar, reclamantul deținea și funcția de președinte al Asociației Locală a crescătorilor de bovine, ovine, porcine și albine Sălătrucel.
Conflictul de interese este definit cu caracter generic de art. 70 din Legea 161/2003 ca fiind situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative.
În cazul aleșilor locali, conflictul de interese se manifestă, așa cum prevede art. 76 din același act normativ, prin emiterea de acte administrative sau încheierea de acte juridice ori emiterea unei dispoziții în exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul său ori rudele sale de gradul I.
Noțiunea de folos material trebuie corelată cu cea de interes personal, astfel cum este definit de art. 75 lit. b) și f) din Legea 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, respectiv posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru orice persoană fizică sau juridică cu care au o relație de angajament, indiferent de natura acestuia, ori pentru o asociație sau fundație din care fac parte.
Coroborând aceste dispoziții legale și interpretându-le în lumina principiilor care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice, astfel cum sunt prevăzute de art. 71 din Legea 161/2003, și anume imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public, curtea reține că, esențială sub aspectul constatării situației de conflict de interese este crearea posibilității obținerii unui folos material, iar nu obținerea efectivă a acestuia.
Din raportul Gărzii Financiare (filele 27-39), invocat în apărare de către reclamant, rezultă că Asociația a încasat în anul 2011 suma totală de 441.621, 59 lei sprijin financiar de la APIA pentru campania din 2010, precum și faptul că, prin Hotărârea nr. 1 a Asociației s-a hotărât acea „aceste sume să fie folosite în principal pentru lucrări de reabilitare și întreținere a suprafețelor de izlaz concesionate de la Primăria Sălătrucel, eventualele diferențe să fie distribuite în folosul membrilor asociației” (fila 28).
Nu rezultă dacă și în ce măsură au fost distribuite sume către membrii asociației, între care și reclamantul, aspect care, pentru considerentele expuse anterior, nici nu este esențial, câtă vreme prin semnarea contractului s-a creat posibilitatea obținerii de foloase patrimoniale, sens în care a fost și intenția membrilor asociației.
Conflictul de interese existent în cauză este dovedit și prin aceea că, deși în calitate de primar avea îndatorirea de a face respectate dispozițiile legale edictate pentru încheierea contractului, și anume cele referitoare la prerogativa consiliului local de a hotărî atribuirea contractului de arendare, în condițiile legii 215/2001, nu a procedat în acest mod, ceea ce însemnă că nu și-a îndeplinit cu obiectivitate atribuțiile ce îi revin potrivit legii, fiind îndeplinită situația premisă prevăzută de art. 70 din Legea 161/2003.
În consecință, pentru toate aceste considerente, va respinge contestația formulată de reclamant împotriva Raportului de evaluare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de reclamantul D. D., având CNP_, cu domiciliul în satul Sălătrucel, ., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet Individual de avocat M. - P. L., în Râmnicu V., .. 2, Județul V., în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE, cu sediul în București, .. 15, sector 1.
Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel Pitești.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 noiembrie 2013, la Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, A. A. T. | ||
Grefier, M. B. |
Red..T.A.A.
RDH/4 ex./23.12..2013
| ← Pretentii. Decizia nr. 3178/2013. Curtea de Apel PITEŞTI | Obligaţia de a face. Decizia nr. 681/2013. Curtea de Apel PITEŞTI → |
|---|
