Pretentii. Decizia nr. 1588/2015. Curtea de Apel SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1588/2015 pronunțată de Curtea de Apel SUCEAVA la data de 23-03-2015 în dosarul nr. 8328/86/2014
Dosar nr._ - pretenții –
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 1588
Ședința publică din 23 martie 2015
Președinte N. M.
Judecător G. D.
Judecător M. L.
Grefier V. G.
Pe rol, judecarea recursului declarat de Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava împotriva sentinței nr. 1 din 15.01.2015 a Tribunalului Suceava – Secția de C. Administrativ și Fiscal - dosar nr._, intimați fiind Administrația F. pentru Mediu București și revizuentul C. I. cu domiciliul în ., ., județ Suceava.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, învederându-se că revizuentul-intimat a depus un set de înscrisuri la data de 06.03.2015, prin serviciul Registratură.
Instanța, în temeiul art. 159 ind. 1 alin. 4, art. 3 pct. 3, art. 299 alin. 1, 2 din Vechiul Cod de procedură civilă, în vigoare la data promovării căii de atac, precum și în baza art. 8 și 10 alin. 1 teza I din Legea nr. 554/2004 s-a declarat competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza, după care, constatând că revizuentul-intimat a depus la dosar documentele care atestă achiziționarea autoturismului marca Mercedes, din Germania, Curtea în temeiul art.305 din Codul de procedură civilă, va încuviința proba cu aceste înscrisuri.
Văzând că s-a solicitat judecata în lipsă, Curtea constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acestuia.
După deliberare,
CURTEA ,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal la data de 27.01.2010 și înregistrată sub nr._, reclamantul C. I. în contradictoriu cu intimatele Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava și Administrația F. pentru Mediu, a solicitat restituirea taxei de poluare în cuantum de 2113 lei, obligarea la plata dobânzii, calculată conform disp. art. 124 alin. 2 și art. 120 alin. 7 Cod de procedură fiscală, de la data achitării acesteia până la data restituirii efective cât și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința nr. 1047 din 11.03.2010 Tribunalul a respins excepția lipsei procedurii prealabile ca nefondată, a respins cererea de chemare în garanție ca nefondată și a respins acțiunea formulată de reclamantul C. I., hotărâre rămasă irevocabilă prin decizia nr. 1010 din 03.06.2010 a Curții de Apel Suceava – Secția II civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Împotriva acestei sentințe a formulat cerere de revizuire reclamantul C. I. la data de 01.06.2011 înregistrată sub nr._, iar prin sentința nr. 99 din 08.09.2011, Tribunalul Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal a admis cererea de revizuire a sentinței nr. 1047 din 11.03.2010 pronunțată de Tribunalul Suceava, Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr._ formulată de revizuientul C. I., în contradictoriu cu intimatele Direcția G. a Finanțelor Publice Suceava, Administrația Finanțelor Publice Comunale Suceava și chemata în garanție Administrația F. pentru Mediu. A desființat în parte sentința nr. 1047 din 11.03.2010, pronunțată de Tribunalul Suceava – Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosar nr._ și, în rejudecare: a admis acțiunea în parte. A obligat pârâtele Direcția G. a Finanțelor Publice Suceava și Administrația Finanțelor Publice a Comunale Suceava să restituie reclamantului suma de 2113 lei achitată cu titlu de taxă de poluare plătită cu chitanța . nr._ din 29.09.2008, sumă reactualizată cu dobânda fiscală calculată începând cu a 46-a zi de la zi de la data îndeplinirii procedurii prealabile (20.01.2010) și anume, începând cu data de 07.03.2010 și până la data restituirii efective. A obligat aceleași pârâte să plătească reclamantului suma de 49,8 reprezentând cheltuieli de judecată. A admis cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu. A obligat chemata în garanție să achite pârâtelor suma de 2113 lei achitată cu titlu de taxă de poluare plătită cu chitanța . nr._ din 18.11.2008, sumă reactualizată cu dobânda fiscală calculată începând cu a 46-a zi de la zi de la data îndeplinirii procedurii prealabile (03.03.2010) și anume, începând cu data de 18.04.2010 și până la data restituirii efective, dacă restituirea menționată este efectuată de această pârâtă, precum și suma de 49,8 lei reprezentând cheltuieli de judecată. A menținut celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași – Administrația Finanțelor Publice Suceava, iar prin decizia nr. 1262 din 12.03.2012, a fost respins ca nefondat.
Împotriva sentinței nr. 99 din 08.09.2011 a formulat cerere de revizuire C. I., fiind înregistrată sub nr._ la data de 4.12.2014 pe rolul Tribunalului Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal, solicitând dobânda fiscală de la data plății pentru perioada 29.09._10 cât și cheltuieli de judecată.
Prin sentința nr. 1 din 15.01.2015 Tribunalul a admis cererea de revizuire a sentinței nr. 99 din 08.09.2011 pronunțată de Tribunalul Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr._, formulată de revizuientul C. I., în contradictoriu cu intimatele Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava și Administrația F. pentru Mediu. A modificat în parte sentința nr. 99 din data de 08.09.2011 pronunțată de Tribunalul Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal, în sensul că: a obligat prim - pârâta la plata către reclamant a dobânzii fiscale aferentă sumei de 2.113 lei, calculată de la data achitării – 29.09.2008 – până la data de 06.03.2010 inclusiv. A obligat prim - pârâta la plata către reclamant a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Totodată a obligat pârâta Administrația F. pentru Mediu București să vireze prim - pârâtei sumele menționate mai sus, în vederea efectuării plății către reclamant. A menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare a arătat că în ceea ce privește acordarea dobânzii fiscale de la data plății până la data restituirii efective a taxei de poluare, temeiul de drept în baza căruia contribuabilul are dreptul la dobânzi în cazul sumelor de restituit sau de rambursat de la buget și în baza căruia organul fiscal poate fi obligat la plata respectivelor dobânzi îl constituie art. 124 din OG nr. 92/2003 rep. privind Codul de procedură fiscală.
În conformitate cu art. 124 alin. 1 din actul normativ menționat, pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. 2 sau la art. 70, după caz.
Art. 117 alin. 2 din OG nr. 92/2003 rep. dispune ca prin excepție de la prevederile alin. 1, sumele de restituit reprezentând diferențe de impozite rezultate din regularizarea anuală a impozitului pe venit datorat de persoanele fizice se restituie din oficiu de organele fiscale competente, în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere.
Potrivit art. 70 din OG nr. 92/2003 rep., cererile depuse de către contribuabil potrivit prezentului cod se soluționează de către organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare.
(2) În situațiile în care, pentru soluționarea cererii, sunt necesare informații suplimentare relevante pentru luarea deciziei, acest termen se prelungește cu perioada cuprinsă între data solicitării și data primirii informațiilor solicitate.
Cu raportare directă la prevederile art. 124 alin. 1 din OG nr. 92/2003 rep., rezultă că dreptul petentului la reparație sub forma dobânzilor ia naștere doar în situația în care procedura de restituire a sumei stabilite prin titlul creditorului reprezentat de hotărârea judecătorească se face cu întârziere și nu se finalizează în termenul legal de 45 de zile, cu excepția prevăzută de art. 70 alin. 2, sancționând lipsa de diligență a organului fiscal.
De asemenea, a precizat că prezenta acțiune în pretenții, derivă din aplicarea unor dispoziții legale naționale pretinse a fi contrarii normelor comunitare, iar nu din faptul nesoluționării în termen a unei cereri, situație de natură a justifica acordarea dobânzii prevăzute de art. 124 din O.G. nr. 92/2003 republicată privind Codul de procedură fiscală.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și a motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Astfel, deși cadrul normativ incident în cauză este reglementat de O.G. nr. 92/2003, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în cauza C-565/11, I., a statuat că dreptul Uniunii se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii, respectiv 110 TFUE, la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.
Decizia Curții de Justiție a Comunităților Europene are putere obligatorie atât pentru instanța de trimitere cât și pentru celelalte instanțe. Mai mult Decizia Curții are efecte ex tunc (și pentru trecut) cu excepția situației când din motive de asigurare a siguranței circuitului juridic comunitar, prevede expres aplicarea deciziei ex nunc (numai pentru viitor). Această prevedere expresă nu s-a dispus în cauză.
Împrejurarea că potrivit art. 124 din Codul de procedură fiscală se datorează dobânzi pentru sumele de restituit de la buget nu constituie un motiv de recurs întrucât art. 124 alin. 1 Cod de procedură fiscală invocat de recurentă face vorbire doar de „buget” nu de bugetul de stat; or bugetul F. pentru Mediu constituie buget în înțelesul art. 124.
Hotărârea C.J.U.E. statuează cu valoare de principiu chestiunea dobânzilor, neavând relevanță temeiul de drept în baza căruia s-au încasat sumele la bugetul de stat, cu încălcarea art. 110 TFUE.
Față de aceste aspecte, constatând legală și temeinică hotărârea instanței de fond, nefiind date motivele de recurs invocate și că, nici din oficiu nu există motive de casare, în temeiul art. 3041, 312 alin.1 din Codul de procedură civilă, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Suceava împotriva sentinței nr. 1 din 15.01.2015 a Tribunalului Suceava – Secția de C. Administrativ și Fiscal - dosar nr._, intimați fiind Administrația F. pentru Mediu București și revizuentul C. I. cu domiciliul în ., ., județ Suceava.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23 martie 2015.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red. G.D.
Jud. fond Z. C.
Tehnored. V.G.
2ex/14.04.2015
| ← Pretentii. Decizia nr. 2726/2015. Curtea de Apel SUCEAVA | Pretentii. Decizia nr. 2214/2015. Curtea de Apel SUCEAVA → |
|---|
