Amendă pentru neexecutarea hotărârii judecătoreşti. Art.24 Legea nr.554/2004. Decizia nr. 637/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 637/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 20-02-2013 în dosarul nr. 2021/30/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.637
Ședința publică din 20.02.2013
PREȘEDINTE: M. C. D.
JUDECĂTOR: C. D. O.
JUDECĂTOR: M. BACĂU
GREFIER: A. D. B.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul P. S. împotriva sentinței civile nr.3160/01.10.2012, pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, în contradictoriu cu pârâta intimată P. M. Timișoara, reprezentată prin Primarul M. Timișoara, având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat c.j. C. R., pentru intimată, lipsind recurentul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că la data de 09.01.2013, pârâta intimată a depus la dosar întâmpinare, iar la data de 05.02.2013, recurentul a depus cerere de suspendare a cauzei la care a anexat un extras de pe portalul instanței.
Reprezentanta intimatei depune la dosar delegație de reprezentare și arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză, iar cu privire la cererea de suspendare formulată de recurent solicită respingerea acesteia.
Față de cererea de suspendare formulată de recurent, instanța o respinge ca neîntemeiată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, Curtea constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului T. sub nr._, reclamantul P. S. a solicitat pe calea procedurală a ordonanței președințiale obligarea pârâtei P. M. Timișoara – prin primarul mun. Timișoara la a se conforma deciziei nr.283/22.02.2011 a Curții de Apel Timișoara, prin aplicarea sancțiunilor prevăzute de art.24 alin 2 din Legea nr.554/2004.
În motivare se arată că nu s-au dus la îndeplinire în totalitate dispozițiile deciziei arătate, crescând valoarea daunelor și a penalităților.
Pârâta a formulat întâmpinare solicitând respingerea cererii pentru autoritatea de lucru judecat, având în vedere că prin sentința civilă nr.779/15.06.2011 pronunțată de Tribunalul T., irevocabilă prin hotărârea Curții de Apel, s-a respins acțiunea formulată de același reclamant având același obiect, și astfel sunt incidente dispozițiile art.1201 cod civil.
A mai invocat pârâta și excepția inadmisibilității ordonanței președințiale în materia contenciosului administrativ, având în vedere că art.14 și 15 din Legea 554/2004 reglementează procedura ce trebuie urmată în cazurile urgente.
Pe fondul cererii pârâta a arătat că solicită respingerea acțiunii ca rămasă fără obiect întrucât reclamantului i-au fost transmise informațiile solicitate.
Prin sentința civilă nr. 3160/01.10.2012, Tribunalul T. a respins acțiunea formulată de reclamant.
Pentru a hotărî astfel, analizând cu prioritate excepțiile invocate în apărare, astfel cum prevăd dispozițiile art.137 alin.1 cod procedură civilă, instanța a constatat că în cauză își are incidența art.1201 cod civil, întrucât prin sentința civilă nr.779/15.06.2011 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, rămasă definitivă prin decizia civilă nr.556/10.04.2012 a Curții de Apel Timișoara s-a respins cererea reclamantului având același obiect și împotriva aceluiași pârât, astfel cum a rezultat din copiile celor două hotărâri depuse la dosar.
Așa fiind, instanța a constatat că există în cauză autoritate de lucru judecat și astfel s-a impus respingerea pentru acest considerent a cererii deduse judecății.
Văzând, în temeiul art.137 cod procedură civilă, că admiterea acestei excepții face de prisos cercetarea celorlalte precum și a fondului cauzei, și văzând incidența art.1201 cod civil, a fost respinsă acțiunea reclamantului.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul P. S. solicitând admiterea recursului, casarea (modificarea) în tot (sau în parte) a sentinței atacate, ca nelegală si abuzivă.
În motivare, s-a arătat că își întemeiază recursul după cum urmează: sentința cuprinde motive străine de natura pricinii art.304 al.7 Cod procedură civilă, instanța a interpretat greșit actul juridic, art.304 al.8 Cod procedură civilă, sentința pronunțata este lipsita de temei legal art.304 al.9 Cod procedură civilă si a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
În drept, a invocat dispozițiile art. 299-316 Cod procedură civilă și dovada o face cu dosarul nr._, dosar care se afla la Tribunalul T. si depune copii după art. 1201 C.civ. si art. 14 si 15 din Legea nr.554/2004, articol cu care s-a făcut motivarea sentinței si care nu au nici o legătura cu pricina.
Pârâta intimată a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca netemeinic și nelegal și menținerea sentinței civile nr. 3160/01.10.2012 a Tribunalului T. ca fiind temeinică și legală, cu consecința respingerii ordonanței președințiale ca fiind netemeinică, nelegală si nefondată.
În considerente, s-a arătat că în mod corect, instanța de fond a respins acțiunea reclamantului, admițând excepția autorității de lucru judecat invocat de instituția pârâtă, raportată la sentința civilă nr. 779/15.06.2011 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._, rămasă definitivă si irevocabilă prin Decizia civilă nr. 956/10.04.2012, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, în dosar nr._ s-a respins acțiunea formulată de aceeași reclamant, având același obiect.
S-a învederat instanței că potrivit art.1201 cod civil este autoritate de lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele sau în contra lor în aceeași calitate.
Autoritatea de lucru judecat cunoaște două manifestări procesuale, aceea de excepție procesuală (conform art.1201 Cod civil și art. 166 Cod procedură civilă) și aceea de prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți (conform art. 1200 pct.4 și art. 1202 alin.2 Cod civil).
Dacă în manifestarea sa de excepție procesuală (care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natură să oprească a doua judecată), autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prevăzută de art. 1201 Cod civil, tot astfel se întâmplă atunci când acest efect important al hotărârii se manifestă pozitiv, demonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit. Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune în al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis.
Această reglementare a autorității de lucru judecat în forma prezumției vine să asigure, din nevoia de ordinul și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârii judecătorești, conform Deciziei Civile nr.995/04.02.2009 a Înaltei Curții de Casație și Justiție – Secția civilă și de Proprietate Intelectuală.
Tripla identitate între cele două acțiuni, respectiv cea înregistrată sub nr._ și cea din dosarul de față, reiese în mod evident: Același obiect.
Prin ambele acțiuni s-a solicitat obligarea instituției pârâte la punerea în executare a celor stabilite prin Decizia civila nr. 283/22.02.2011 pronunțata de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr._ . S-a menționat faptul că, prin sentința civilă nr. 779/15.06.2011 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._, rămasa definitiva si irevocabila prin Decizia civilă nr. 956"10.04.2012, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, în dosar nr._, s-a respins acțiunea formulată de același reclamant, pe fondul cauzei.
În cazul de față temeiul raportului juridic este același, deoarece reclamantul dorește să obțină punerea în executare a celor stabilite prin Decizia civila nr. 283/22.02.2011 pronunțata de Curtea de Apel Timișoara in dosarul nr._ .
Prin identitate de părți se înțelege participarea în ambele procese a acelorași persoane (reclamant: Popet S.. pârât: Primarul M. Timișoara).
Referitor la motivele de recurs invocate de către recurent, s-a arătat faptul că acesta își întemeiază cererea de recurs pe prevederile art. 304 al.7. 8 și 9 Cod procedură civilă, raportat la prevederile art. 129 al.5 și art. 261 al.3. 5 și 8 Cod procedură civilă.
S-a solicitat a se înlătura criticile aduse având în vedere faptul că instanța de fond a judecat respectând principiul aflării adevărului prevăzut de art. 129 al. 5 Cod procedură civilă, iar hotărârea judecătorească atacată respectă toate prevederile legale prevăzute de art. 261 Cod procedură civilă, cuprinzând și obiectul și susținerile pe scurt ale părților art. (261 al.3 Cod procedură civilă), motivarea instanței (261 al.5 Cod procedură civilă) și faptul că pronunțarea s-a făcut în ședință publică (261 al.8 Cod procedură civilă).
Prin urmare, prevederile legale ale căror nerespectare sunt invocate, au fost respectate în totalitate.
Mai mult, ordonanța președințială formulata în materia contenciosului administrativ este inadmisibilă, raportat la art. 14 si 15 din Legea nr. 554/2004 care reglementează procedura care trebuie urmata în cazurile urgente.
Totodată, s-a precizat că acțiunea formulata de către reclamantul Popet S. a rămas fără de obiect, întrucât informațiile solicitate de aceasta i-au fost transmise prin adresa nr. SJ2010-_/17.03.2011 si ..04.2011. S-a menționat că, reclamantului i s-a răspuns prin adresele mai sus arătate, comunicându-i-se acestuia toate informațiile solicitate.
Așadar, instituția pârâtă a pus în executare sentința civila nr. 706/2010 rămasa definitivă si irevocabilă prin Decizia civila nr. 283/2011, reclamantului transmițându-i-se informațiile solicitate.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate de către recurent cât și în conformitate cu dispozițiile art. 3041 Cod procedură civilă, Curtea apreciază că acesta este neîntemeiat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Curtea apreciază corectă sentința Tribunalului T., având în vedere existența triplei identități între cele două acțiuni (cea înregistrată sub nr._ și cea care face obiectul dosarului de față), constând în același obiect – obligarea la executarea Deciziei Civile nr.283/22.02.2011 a Curții de Apel Timișoara, aceleași părți - reclamantul recurent P. S. și P. M. Timișoara, prin Primarul mun. Timișoara, precum și aceeași cauză – pretinsa neexecutare a unei hotărâri judecătorești irevocabile.
Prin sentința civilă nr.779/15.06.2011, pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._ (fila 40 dosarul de fond), rămasa definitiva si irevocabila prin Decizia civilă nr. 956/10.04.2012, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr._, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamant, reținându-se că informațiile solicitate și la care autoritatea pârâtă a fost obligată prin Decizia Civilă nr.283/22.02.2011 a Curții de Apel Timișoara, au fost comunicate către reclamant.
Prin urmare, de vreme ce o instanță a reținut anterior că titlu a fost executat, nemaifiind necesară aplicarea vreunei măsuri de constrângere, Curtea reține că sentința civilă atacată este legală și temeinică, motiv pentru care, constatând neîntemeiat recursul, Curtea urmează a-l respinge ca atare în conformitate cu dispozițiile art.312 alin.1 Cod procedură civilă, luând totodată act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamantul recurent P. S. împotriva sentinței civile nr.3160/01.10.2012, pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._ .
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.02.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
M. C. D. C. D. O. M. Bacău
GREFIER
A. D. B.
Red. M.C.D 19.03.2013
Tehnored. A.D.B./21.03.2013/2 ex.
Prima instanță: Tribunalul T.
Judecător: C. T.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 28/2013.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 9391/2013.... → |
|---|
