Anulare act emis de autorităţi publice locale. Decizia nr. 973/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 973/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 07-03-2013 în dosarul nr. 1830/115/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARAOperator 2928
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._ – 07.03.2011
DECIZIA CIVILĂ NR. 973
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 07.03.2013
PREȘEDINTE: M. I.
JUDECĂTOR: Ș. E. P.
JUDECĂTOR: R. C.
GREFIER: D. C.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta recurentă IF T. V. XL Băile Herculane, prin administrator T. V., împotriva sentinței civile nr. 293/29.02.2012 pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosarul nr._ /2012, în contradictoriu cu pârâtul intimat I. de S. în Construcții – I. Județean în Construcții C.-S., având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 21.02.2013, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
În deliberare, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 293 din data de 29.02.2012, Tribunalul C.-S. a respins acțiunea formulată de reclamanta IF T. V. XL BĂILE HERCULANE, prin administrator T. V. în contradictoriu cu pârâtul I. de S. în Construcții C.-S..
Pentru a hotărî astfel, tribunalul în baza art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, s-a pronunțat asupra excepției inadmisibilității acțiunii, respectiv inexistența actului administrativ, ca una dintre condițiile de admisibilitate ale acțiunii în contenciosul administrativ.
Tribunalul a reținut că, în sens restrâns, actul administrativ este actul cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii, sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice (art. 2 alin. (1) lit. c din Legea contenciosului administrativ.
Tribunalul mai reținut că în domeniile amenajării teritoriului, urbanismului și autorizării executării lucrărilor de construcție, controlul statului se exercită de I. de S. în Construcții, pe întreg teritoriul țării și de inspectoratele teritoriale ale acestuia, care dispun măsurile și sancțiunile prevăzute de lege și înștiințează despre aceasta autoritatea publică competentă.
În speță, Tribunalul a constatat că pârâtul, în urma controlului efectuat în Stațiunea Băile-Herculane, în perioada 18.04._11, a încheiat procesul verbal de control nr. 161/06.05.2011.
Or, analizând actul de control criticat prin prisma prevederilor art. 2 alin. 1 lit. c din legea nr. 554/2004, Tribunalul a constatat că acesta nu constituie un act administrativ, ci, eventual, un act premergător încheierii unui act administrativ.
Astfel, Tribunalul a constatat că pârâtul, în actul de control în discuție, nu face decât să descrie starea de fapt și de drept a lucrărilor de construcție executate de reclamantă, lucrări care nu pot fi desființate în temeiul actului respectiv, conform art. 2 alin. 1 din OUG. nr. 41/2010.
Dar chiar și în cazul în care s-ar interpreta că actul de control criticat constituie un act administrativ, acesta apare ca fiind legal, în situația în care emitentul, este o autoritate publică cu atribuții în domeniul autorizării construcțiilor, iar reclamantul a executat o lucrare de construcție, fără să aibă autorizație de construire, în condițiile art. 3 din legea nr. 50/1991.
În ce privește construcția nefinalizată, așa cum corect a constatat si pârâtul, din cererea înregistrată de reclamantă la autoritatea competenta,pentru emiterea autorizatiei de construire, a rezultat că destinația acesteia este de „grădină de vară”, neprezentând relevanță juridică în cauză Raportul de expertiză extrajudiciară, întocmit de expertul D. B..
Or, conform prevederilor HG. nr. 31/1996, pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentațiilor de urbanism privind zone si stațiuni turistice si a documentațiilor tehnice privind construcții din domeniul turismului, cap. 2, pct. 2.12, lit. b, “grădina de vară” face parte din categoria construcțiilor cu destinație turistică.
Ca urmare, având o asemenea destinație, executarea acestora nu se putea efectua în lipsa autorizației de construire (art. 3 din legea nr. 50/1991).
Nelegală apare critica reclamantei, si în ce privește termenul de desființare a construcției, de 48 de ore, dispus ca măsură în actul de control.
Tribunalul a observat că, potrivit art. 2 din Legea nr. 3/2011, pentru aprobarea OUG. nr.41/2010, privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei în construcții, „După constatarea faptului că respectivele construcții au fost executate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia de către reprezentanții Inspectoratului de S. în Construcții, aceștia înștiințează Direcția generală lucrări publice din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, care somează proprietarii construcțiilor să le desființeze în termen de 48 de ore”.
Ca urmare, s-a reținut că pârâtul, dispunând măsura desființării construcțiilor într-un interval de 48 de ore, nu a făcut decât să aplice prevederile actului normativ în discuție.
Față de considerentele în fapt și în drept mai sus enunțate, Tribunalul, în baza art. 18 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ, a respins acțiunea formulată de reclamantă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal reclamantul IF T. V. XL Băile Herculane, solicitând fie trimiterea cauzei la instanța de fond spre rejudecare, fie modificarea, în sensul admiterii acțiunii și anulării procesului-verbal de control nr. 161/06.05.2011.
Recurentul critica gresita interpretare si aplicare a legii, in primul rand cu privire la emiterea procesului verbal mentionat de catre un organ necompetent absolut, situatie in care instanta trebuia sa constate nulitatatea absoluta a acestuia, retinand in mod gresit ca emitentul actului s-ar fi conformat dispozitiilor OUG nr.41/2010.
In al doilea rand, arata ca instanta de fond omite sa se pronunte cu privire la procesul verbal de contraventie nr.1/2011, intocmit pentru aceeasi fapta si atacat in instanta, care s-a intemeiat pe dispozitiile Legii nr.50/2011 si care era lamuritor cu privire la legea incidenta in cauza, precum si faptul ca ingnora concluziile expertizei extrajudiciare de care s-a prevalat, desi acestea se coroboreaza cu opiniile a alte doua institutii, conform inscrisurilor depuse la dosar. In fine, reitereaza situatia constructiilor in litigiu, concluzionand ca acestea nu au destinatie turistica si nu le sunt aplicabile dispozitiile Legii nr.3/2011 si nici cela ale HG nr.31/1996, contrar retinerilor instantei de fond.
Recursul nu a fost motivat in drept.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la filele 17-19, intimata ISC - I. Județean în Construcții C.-S. a solicitat respingerea recursului declarat ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile nr. 293/29.02.2012 pronunțată de Tribunalul C.-S., atat cu privire la situatia de fapt retinuta, cat si cu privire la legislatia aplicabila.
Analizând hotărârea recurată prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente inclusiv art. 304 ind. 1 C.p.civ., Curtea reține următoarele:
Se impune a fi examinata cu prioritate critica recurentului privind nulitatea procesului verbal contestat, pe motiv ca a fost emis de un organ necompetent absolut, in raport cu argumentele instantei de fond, insusite de intimata in aparare, potrivit carora, acest act nu reprezinta un act administrativ ci, eventual un act premergator, intrucat descrie situatia de fapt si incadrarea in drept, fara a avea caracter executoriu, avand in vedere ca desfiintarea efectiva a lucrarilor de contructii poate avea loc doar in urma emiterii somatiei aferente, de catre MDRT, ca minister de resort, in temeiul art.2 alin.1 din OUG nr.41/2010, aprobata cu modificari prin legea nr.3/2011. Intimata sustine ca in acelasi sens s-a pronuntat tribunalul si prin sentinta civila nr.377/20.05.2011, in dosar nr._, in solutionarea cererii de suspendare a aceluiasi proces verbal de control.
Pentru verificarea acestor aspecte, urmeaza a fi analizata natura juridica a actului in discutie, in raport cu masurile pe care le cuprinde si dispozitiiile legale pe care se intemeiaza.
Prin procesul verbal de control nr.161/06.05.2011, filele 26-27 dosar fond, intocmit de IJC C.- S., inspectorii de specialitate au efectuat un control privind respectarea disciplinei in constructii la obiectivul platforma (podina) din lemn si doua constructii metalice situate in Baile Herculane pe teren propietate privata, avand ca investitor pe IF Teleaga V. XL, reprezentata de Teleaga V. si, in esenta, s-a constatat ca lucrarile de constructii au fost executate fara autorizatie, si ca sunt incompatibile cu prevederile PUG ale orasului, aprobat prin HCL nr.16/1999, si prelungit, insa nereactualizat, zona fiind declarata zona de agrement spatii verzi si sport, cu destinatia de recreere si functiuni complementare in acelasi sens.
Referitor la masurile luate, organele de control au dispus, in principal, desfiintarea contructiilor realizate fara autorizatie, in temeiul Legii nr.3/2011 de aprobare a OUG nr.41/2010, in termen de 48 de ore, in sarcina persoanei responsabile Teleaga V., cu obligatia aceleaisi persoane de a informa in scris IJC C.- S., asupra indeplinirii acestei masuri, in termen de 72 de ore.
Ca masura complementara s-a dispus comunicarea procesului verbal catre MDRT, pentru aplicarea prevederilor aceluiasi act normativ, fara a se preciza in ce constau acestea.
Este necontestat in speta ca dispozitia legala care a stat la baza luarii acestor masuri sunt prevederile art.2 din OUG nr.41/2010, privind unele masuri pentru intarirea disciplinei in constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, controversa partilor in recurs constand in natura si efectele actului intemeiat pe aceste dispozitii legale.
Astfel, potrivit art.1 din actul normativ in forma in vigoare la data intocmirii actului de control, „ prin derogare de la prevederile art.28, 31 si 32 sin Legea nr.50/1991...toate constructiile din zonele cu potential turistic, statiunile turistice...excutate fara autorizatie de constructie sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, aflate pe terenuri proprietate publica ori privata, finalizate sau in curs de executie se desfiinteaza”. Din preambului actului normativ rezulta ca s-a dorit evitarea proliferarii constructiilor din zonele cu potential turistic, care nu indeplinesc conditiile de legalitate, in scopul optimizarii activitatilor turistice din aceste zone.
Relevanta in aplicarea acestor dispozitii legale este procedura reglementata la art.2 alin.1 si 3 din actul normativ, care prevede ca:
- Art.2 (1) După constatarea faptului că respectivele construcții au fost executate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia de către reprezentanții Inspectoratului de S. în Construcții, aceștia înștiințează Direcția generală lucrări publice din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, care somează proprietarii construcțiilor să le desființeze în termen de 48 de ore.
( 2) Somatia se inmaneaza proprietarului constructiei sau se afiseaza la loc vizibil pe imobil.
- Art.3 În cazul în care proprietarul nu dă curs somației în termenul prevăzut la art. 2, desființarea se face în termen de 24 de ore, de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, prin Direcția generală lucrări publice, cu recuperarea ulterioară a cheltuielilor generate de această operațiune de la proprietarul construcției, în condițiile legii.
Curtea constata ca, in raport cu aceste dispozitii legale, este evidenta natura de act administrativ a procesului verbal de control, care atesta o situatie de fapt producatoare de efecte juridice in sarcina proprietarului constructiei, prin nerespectarea unor dispozitii legale, iar executarea masurilor dispuse este o chestiune procedurala, si se efectueaza in doua etape, cu concursul altei autoritati publice decat cea emitenta a actului
Se observa insa ca acesta procedura nu a fost respectata, avand in vedere ca masurile dispuse in actul atacat apar ca fiind executorii, fara implicarea autoritatii publice responsabila pentru acesta, respectiv, MDRT prin Directia generala lucrari publice.
Astfel, numai acesta autoritate someaza proprietarii constructiilor sa le desfiinteze in termen de 48 de ore or, in speta, IJC C.-S., ca organ constatator si emitent al actului atacat, se subsituie in intregime acestei autoritati dispunand direct desfiintarea constructiilor in sarcina proprietarului acestora in termen de 48 de ore, si obligandu-l sa-i comunice modul de aducere a indeplinire a acestei masuri, in termen de 72 de ore, obligatie care nu isi gasaste corespondent in dispozitiile legale mai sus citate.
Avand in vedere aceste aspecte, precum si faptul ca, in contextul mentionat, „masura complementara” dispusa, prin comunicarea procesului verbal catre MDRT pentru aplicarea prevederilor OUG nr.41/2010, fara a se mentiona care sunt aceste prevederi, apare ca fiind superflua si fara finalitate juridica, Curtea retine ca actul contestat a pricinuit reclamantului o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin anularea sa, fiind vorba despre un act intocmit cu neobservarea formelor legale, in sensul art.105 alin.2 C. proc. civ, dispozitii procedurale generale care le completeaza pe cele speciale ale Legii nr.554/2004.
In consecinta, in temeiul art.304 pct.9 si art.312 alin.1 C. proc. civ, recursul reclamantului apare ca fiind intemeiat sub acest aspect, motiv pentru care va fi admis si va fi modificata sentinta, in sensul admiterii actiunii reclamantului prin anularea procesului-verbal de control nr. 161/06.05.2011.
Intrucat admiterea actiunii este efectul admiterii exceptiei de procedura anterior mentionate, Curtea constata ca este de prisos analiza celorlate motive de recurs care privesc fondul cauzei, in temeiul art.137 alin.1 C. proc. civ.
Se ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata in recurs, conform art.274 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul reclamantului IF T. V. XL Băile Herculane, prin administrator T. V. împotriva sentinței civile nr. 293 din 29.02.2012 pronunțată de Tribunalul C.-S. în Dosar nr._ în contradictoriu cu intimata ISC - I. Județean în Construcții C.-S..
Modifică în tot sentința recurată în sensul că admite acțiunea și dispune anularea procesului-verbal de control nr. 161/06.05.2011.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată azi, 07.03.2013, în ședința publică.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR pentru JUDECĂTOR
M. I. Ș. E. P. R. C. aflată în co
semnează vicepreședinte
F. D.
GREFIER
D. C.
RED/ M.I./12.04.2013
TEHNORED/D.C./ 12.04.2013 – 2 exemplare
Primă instanță:Tribunalul C.-S.
Judecător – G. Ș.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 3269/2013.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 1708/2013.... → |
|---|
