Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 9531/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 9531/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 18-10-2013 în dosarul nr. 1872/108/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._ - 23.09.2013
DECIZIA CIVILĂ NR. 9531/R
Ședința publică din 18 octombrie 2013
PREȘEDINTE: DR. L. L.
JUDECĂTOR: C. P.
JUDECĂTOR: F. Ș.
GREFIER: O. IOȚCOVICI
S-a luat în examinare recursul pârâtei D. A., în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice Pâncota, împotriva sentinței civile nr. 3407/08.05.2013, pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamantul intimat S. A. F., pentru contestație act administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă, pentru reclamantul intimat, doamna avocat M. A.-L., lipsă fiind pârâta recurentă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentanta reclamantului intimat depune la dosar concluzii scrise, împuternicirea avocațială și chitanța nr. 67/17.10.2013, în valoare de 500 lei, reprezentând onorariu de avocat, învederând instanței că nu mai are cereri de formulat.
Curtea, văzând că nu mai sunt formulate alte cereri, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Reprezentanta reclamantului intimat solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 3407/08.05.2013, pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul S. A. F. în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice Pâncota, pentru restituire taxă poluare; a fost obligată Administrația Finanțelor Publice Pâncota la restituirea sumei de 1418 lei reprezentând taxa de poluare către reclamant și a dobânzilor fiscale aferente până la data restituirii efective; a fost obligată pârâta la plata sumei de 339,3 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Împotriva acestei hotărâri, pârâta D. A., în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice Pâncota a declarat recurs, invocând nelegalitatea hotărârii prin aceea că temeiul perceperii taxei de poluare a fost O.G 50/2008, act normativ în deplin acord cu art. 110 TFUE.
Hotărârea este criticată și prin aceea că instanța a acordat cheltuieli de judecată, recurenta considerând că nu sunt îndeplinite dispozițiile art. 274 al. 1 C.p.c.
Deși legal citat, reclamantul intimat nu a depus întâmpinare.
Verificând recursul declarat, Curtea constată legalitatea și temeinicia hotărârii, din perspectiva dispozițiilor art. 299 și urm. Cod procedură civilă, 304 ind. 1 Cod procedură civilă, în cauză nefiind incidente temeiurile de casare/modificare a hotărârii, prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă și nici alte temeiuri în sensul art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, motiv pentru care va respinge recursul, ca nefondat, în baza art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă.
Curtea reține că recurenta susține compatibilitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 cu dreptul european, în raport cu art. 110 din TFUE.
Impedimentul de analiză a argumentelor expuse în motivele de recurs derivă din faptul pronunțării unor hotărâri în procedura reglementată de art. 267 din TFUE de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, prin care a fost lămurit înțelesul art. 110 din Tratat, incident în cauza de față, la care se adaugă: prioritatea normelor europene față de cele interne, contrare sau incompatibile cu dreptul Uniunii Europene; efectul direct al normelor europene în fața instanțelor naționale, obligația de interpretare a dreptului intern conform dreptului european, obligația reparării prejudiciilor cauzate persoanelor prin încălcarea normelor europene, ca urmare a emiterii unor norme contrare sau incompatibile cu dreptul european.
În acest cadru, Curtea evocă Hotărârea din 7 aprilie 2011 a Curții de Justiție a Uniunii Europene în Cauza T. contra Satului Român, prin care s-a statuat că, art. 110 din TFUE (fost art. 90 CE) trebuie interpretat în sensul că "se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără, însă, a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de piața națională".
Din această perspectivă, judecătorul național a constatat incompatibilitatea dispozițiilor cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 cu norma europeană menționată, dat fiind că, taxa prevăzută de norma internă română nu este impusă și vehiculelor similare puse în vânzare pe piața națională, cu ocazia înmatriculării / reînmatriculării lor, constatare care obligă la admiterea acțiunii și restituirea sumei încasate cu titlu taxă de poluare către reclamanți, conform principiului arătat mai sus.
Referitor la cheltuielile de judecată la care a fost obligată pârâta în primă instanță, se reține că acestea au fost acordate cu respectarea dispozițiilor art. 274- 276 C.p.c.
Văzând că au fost solicitate cheltuieli de judecată și în recurs, raportat la dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, va obliga pârâta să plătească reclamantului intimat suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul pârâtei D. A., în reprezentarea Administrației Finanțelor Publice Pâncota, împotriva sentinței civile nr. 3407/08.05.2013, pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamantul intimat S. A. F..
Obligă pârâta recurentă să plătească reclamantului intimat suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.10.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
DR. L. L. C. P. F. Ș.
GREFIER,
O. IOȚCOVICI
Red. L.L.- 11.11.2013; tehnored. C.J.- 11.11.2013; 2ex.
Primă instanță: Tribunalul A.; Judecător: E. I.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 2393/2013.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 7510/2013.... → |
|---|
