Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 1712/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1712/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 27-03-2013 în dosarul nr. 2895/115/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1712
Ședința publică din 27 martie 2013
PREȘEDINTE: Prof. Univ. Dr. L. B.
JUDECĂTOR: E. N.
JUDECĂTOR: Ș. L.
GREFIER: I. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice C.-S. - Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Reșița în contradictoriu cu intimatul T. H. P., împotriva sentinței civile nr.715/23 mai 2012, pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosar nr._, având ca obiect contestație împotriva actului administrativ fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat că, prin serviciul Registratură, la data de 4 martie 2013, s – a depus întâmpinare de către reclamantul intimat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și faptul că s-a solicitat judecarea și în lipsa părților, sens în care o reține spre soluționarea recursului.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr.715/23 mai 2012, pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosar nr._, s-a luat act de renunțarea reclamantului la petitele privind anularea deciziei de calcul nr.136/23.02.2009 cât și a chitanței TS4B nr._/23.02.2009.
Au fost respinse excepțiile neîndeplinirii procedurii prealabile administrative și a tardivității formulării procedurii prealabile administrative invocate de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice C.-S.-Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Reșița prin întâmpinare.
A fost admisă acțiunea formulată de către reclamantul T. H. P., în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C.-S.-ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE REȘIȚA.
A fost obligată pârâta să restituie reclamantului suma de 2543 lei, reprezentând taxă de poluare și a dobânzii aferente calculată conform art.124 Cod procedură fiscală.
A fost admisă cererea de chemare în garanție a ADMINISTRAȚIEI FONDULUI PENTRU MEDIU.
A fost obligată chemata în garanție să restituie pârâtei suma de 2543 lei, achitată cu titlu de taxă de poluare cât și dobânda aferentă calculată potrivit art.124 Cod procedură fiscală.
A fost obligată pârâta la plata către reclamant a sumei de 39,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Reșița, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice C.-S., a declarat recurs, invocând nelegalitatea hotărârii prin aceea că temeiul perceperii taxei de poluare a fost reprezentat de O.G nr.50/2008, act normativ în deplin acord cu TFUE ( art. 110).
Hotărârea este criticată și sub aspectul neadmiterii în totalitate a cererii de chemare în garanție Administrația Fondului pentru Mediu București, urmând a fi obligată și la plata dobânzii legale aferente sumei restituite.
În cauză, reclamantul intimat a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului.
Verificând recursul astfel declarat, Curtea constată legalitatea și temeinicia hotărârii, din perspectiva dispozițiilor art. 299 și urm. Cod procedură civilă, 304 ind. 1 Cod procedură civilă, în cauză nefiind incidente temeiurile de casare/modificare a hotărârii, prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă și nici alte temeiuri în sensul art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, motiv pentru care va respinge recursul, ca nefondat, în baza art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă.
Astfel, cât privește fondul cauzei, Curtea reține că recurenta susține compatibilitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 cu dreptul european, în raport cu art. 110 din TFUE.
Impedimentul de analiză a argumentelor expuse în motivele de recurs derivă din faptul pronunțării unor hotărâri în procedura reglementată de art. 267 din TFUE de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, prin care a fost lămurit înțelesul art. 110 din Tratat, incident în cauza de față, la care se adaugă: prioritatea normelor europene față de cele interne, contrare sau incompatibile cu dreptul Uniunii Europene; efectul direct al normelor europene în fața instanțelor naționale, obligația de interpretare a dreptului intern conform dreptului european, obligația reparării prejudiciilor cauzate persoanelor prin încălcarea normelor europene, ca urmare a emiterii unor norme contrare sau incompatibile cu dreptul european.
În acest cadru, Curtea evocă Hotărârea din 7 aprilie 2011 a Curții de Justiție a Uniunii Europene în Cauza T. contra Satului Român, prin care s-a statuat că, art. 110 din TFUE (fost art. 90 CE) trebuie interpretat în sensul că "se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără, însă, a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de piața națională".
Din această perspectivă, judecătorul național a constatat incompatibilitatea dispozițiilor cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 cu norma europeană menționată, dat fiind că, taxa prevăzută de norma internă română nu este impusă și vehiculelor similare puse în vânzare pe piața națională, cu ocazia înmatriculării / reînmatriculării lor, constatare care obligă la admiterea acțiunii și restituirea sumei încasate cu titlu taxă de poluare către reclamanți, conform principiului arătat mai sus.
Cea de a doua critică nu este fondată, în raport cu considerentele și dispozitivul hotărârii atacate, menționat în cuprinsul prezentei.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice C. - S. - Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Reșița în contradictoriu cu intimatul T. H. P., împotriva sentinței civile nr.715/23 mai 2012, pronunțată de Tribunalul C.-S. în dosar nr._, având ca obiect contestație împotriva actului administrativ fiscal.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27 martie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Prof. Univ. Dr. L. B. E. N. Ș. L.
GREFIER,
I. B.
Red. L.B/27.03.2013
Tehnored. I.B. 2 ex./11.04.2013
Primă instanță: L.Telbiș – Tribunalul C. - S.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 6010/2013.... | Pretentii. Decizia nr. 4122/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA → |
|---|
