Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 1543/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1543/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 27-03-2013 în dosarul nr. 1872/115/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA C.
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1543
Ședința publică din 27.03.2013
PREȘEDINTE: Rujița R.
JUDECĂTOR: F. Ș.
JUDECĂTOR: G. O.
GREFIER:A. M. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtele D. C.-S. și AFP BĂILE HERCULANE prin D. C.-S. împotriva sentinței civile nr. 1170/08.10.2012 pronunțată de Tribunalul C. – S. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant H. A. și intimatul chemat în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, având ca obiect contestație act administrativ fiscal – OUG 50/2008.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamant av. Hânda A., lipsă fiind celelalte părți
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că s-au depus la dosarul cauzei prin serviciul registratură la data de 26.03.2013, de către reclamant, concluzii scrise, împuternicire avocațială și chitanță onorariu avocațial.
Instanța invocă, din oficiu, excepția lipsei calității procesuale a recurentei D. C.-S. și o supune discuției.
Reprezentanta reclamantului solicită admiterea excepției și arată că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului formulat.
Reprezentanta reclamantului solicită respingerea recursului cu cheltuieli de judecată numai în recurs
CURTEA
Deliberând, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1170/08.10.2012 pronunțată de Tribunalul C. – S. în dosarul nr._ au fost respinse excepțiile neîndeplinirii procedurii prealabile administrative și a tardivității formulării procedurii prealabile administrative invocate de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice C.-S. prin Administrația Finanțelor Publice Băile Herculane; a fost admisă în parte acțiunea formulată de către reclamantul H. A. în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE BĂILE HERCULANE; a fost obligată pârâta să restituie reclamantului suma de 3826 lei, reprezentând taxă de poluare și a dobânda aferentă acesteia, calculată din ziua următoare expirării termenului de 45 de zile de la data de 02.04.2012 până la data plății efective a taxei pe poluare; a fost respinsă solicitarea de calculare și obligare a pârâtei la plata dobânzii aferente sumei reprezentând taxa pe poluare cu începere din 08.07.2008; a fost admisă cererea de chemare în garanție a ADMINISTRAȚIEI F. PENTRU MEDIU; a fost obligată chemata în garanție să restituie pârâtei suma de 3826 lei, achitată cu titlu de taxă de poluare cât și dobânda legală aferentă, calculată potrivit art.124 Cod procedură fiscală; a fost obligată pârâta la plata către reclamant a sumei de 93,50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune astfel, instanța a avut în vedere că, prin cererea înregistrată la data de 11.04.2012 reclamantul H. A. a chemat în judecată pe pârâta Administrația Finanțelor Publice Băile Herculane, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la restituirea taxei pe poluare în cuantum de 3826 lei, achitată cu chitanța . nr._/08.07.2008 la Trezoreria Băile Herculane, sumă actualizată corespunzător cu dobânda legală prevăzută de art.124 Cod procedură fiscală raportat la art.120 alin.7 Cod procedură fiscală, de la data încasării și până la data restituirii efective; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin cererea înregistrată la AFP Băile Herculane sub nr.2107/02.04.2012, a solicitat pârâtei restituirea taxei pe poluare în sumă de 3826 lei, achitată cu chitanța . nr._/08.07.2008 la Trezoreria Băile Herculane, în vederea înmatriculării autoturismului marca Peugeot 307, taxă considerată ca fiind nelegală, fiind percepută cu încălcarea dreptului comunitar.
Prin adresa nr.2116/02.04.2012, pârâta a comunicat refuzul de a restitui această taxă, întrucât aceasta a fost stabilită potrivit prevederilor OUG nr.50/2008 privind instituirea taxei pe poluare, cu modificările și completările ulterioare, și nu poate face obiectul unei cereri de restituire decât dacă se face dovada neutilizării chitanței.
Reclamantul a apreciat că taxa respectivă intră în contradicție cu prevederile art.90 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene și condamnată în jurisprudența Curții de Justiție a Comunității Europene, iar potrivit art.148 alin.2 din Constituția României se statuează că prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. Art.90 par.1 din Tratatul Comunității Europene interzice statelor membre să instituie taxe contrare principiilor Tratatului, iar reglementarea instituită prin prevederile acestui articol are ca efect interzicerea discriminării fiscale între produsele importate și cele similare autohtone.
În drept, a invocat prevederile OUG nr.50/2008, art.148 alin.2 și 4 din Constituția României, art.124 alin.2 raportat la art.120 alin.7 și art.118 din Codul de procedură fiscală, art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice C.-S. în numele Administrației Finanțelor Publice Băile Herculane a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca neîntemeiată și o cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu, întrucât taxa pe poluare pentru autovehicule constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu.
Pe cale de excepție, a invocat excepția neîndeplinirii procedurii prealabile administrative și excepția tardivității formulării procedurii prealabile administrative, având în vedere că reclamantul a depus contestația la organul fiscal în data de 02.04.2012, cu toate că decizia de calcul a taxei pe poluare și plata taxei pe poluare contestată a fost emisă la data de 08.07.2008.
La termenul de judecată din data de 05.09.2012, instanța a dispus introducerea în cauză, în calitate de chemată în garanție, a Administrației F. pentru Mediu.
Chematul în garanție Administrația F. pentru Mediu nu a depus la dosarul cauzei întâmpinare.
Procedând în conformitate cu prevederile art.137 alin.1 Cod procedură civilă, la soluționarea excepției neîndeplinirii procedurii prealabile administrative, invocată de către pârâtă prin întâmpinare, instanța a reținut următoarele:
Prin Hotărârea din data de 07.04.2011, în cauza C-402/09, Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat în sensul că taxa de poluare, reglementată de O.U.G. nr.50/2008, este contrară dispozițiilor art.110 din TFUE. Conform jurisprudenței stabile a Curții de Justiție a Uniunii Europene, contribuabilii au dreptul la rambursarea impozitelor și taxelor prelevate de un stat membru cu încălcarea dreptului european. Rațiunea acestui drept constă în aceea ce un stat membru nu poate profita, iar contribuabilul nu poate suferi o pierdere, ca urmare a aplicării unei dispoziții fiscale naționale incompatibile cu dreptul european.
Potrivit aceleiași jurisprudențe a Curții Europene, regulile privind rambursarea sumelor încasate cu încălcarea dreptului european sunt reguli naționale, care trebuie să respecte principiul echivalenței și principiul efectivității.
Potrivit jurisprudenței instanței de la Luxemburg, sunt considerate rezonabile perioadele cuprinse între 3 și 5 ani de la data pronunțării Curții, prin care s-a constatat că taxa este necompatibilă cu dreptul european, pentru exercitarea dreptului de rambursare.
Din analiza hotărârii pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în afacerea Metallgesellschaft și Hoechst rezultă faptul că restituirea taxelor prelevate cu încălcarea dreptului european nu poate fi condiționată de contestarea reglementării la momentul efectuării plății, mai ales atunci când practica administrativă era în sensul respingerii contestațiilor contribuabililor, ceea ce înseamnă că autoritățile fiscale naționale nu pot invoca culpa contribuabililor care nu au apelat la un remediu național ineficient, în condițiile în care aceste autorități sunt culpabile pentru aplicarea unor reguli naționale incompatibile cu dreptul european.
În aceste condiții, singura posibilitate pe care o au contribuabilii este aceea întemeiată pe dispozițiile art.148 alin.1 și 4 din Constituție și art.117 lit.d din Codul de procedură fiscală, respectiv să solicite restituirea taxei de poluare, constatată a fi contrară prevederilor art.110 din Tratatul de Funcționare al UE (TFUE).
Pe cale de consecință, tribunalul a respins, ca neîntemeiată, excepția neîndeplinirii procedurii prealabile administrative invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Referitor la excepția tardivității formulării procedurii prealabile administrative s-a reținut că reclamantul s-a adresat cu cerere scrisă înregistrată la Administrația Finanțelor Publice Băile Herculane sub nr.2107/02.04.2012 pentru restituirea taxei pe poluare, iar prin adresa nr.2116/02.04.2012 i s-a respins solicitarea de restituire a taxei și de anulare a actului administrativ – decizia de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule nr.1334/08.07.2008 (fila 13 dosar).
Tribunalul a observat că deși această adresă nr.2116/02.04.2012 nu constituie un act administrativ în sensul art.41 din OG nr.92/2003, nu se poate imputa reclamantului faptul că nu a formulat prezenta acțiune în contencios administrativ împotriva unui act administrativ ce constituie răspuns la o plângere prealabilă. Așadar, instanța a reținut că reclamantul s-a adresat organului emitent, solicitând atât anularea deciziei de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule nr.1334/08.07.2008 cât și restituirea taxei, neprimind însă în soluționarea cererii formulate un act administrativ de autoritate, fapt pentru care culpabilă se dovedește a fi pârâta AFP Băile Herculane în calitate de autoritate emitentă a actului contestat.
Mai mult, cu privire la consecințele nerespectării procedurii contestării deciziei de calcul a taxei de poluare, Curtea de Justiție a Uniunii Europene reamintește Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.24/14.11.2011, potrivit căreia „procedura de contestare prevăzută de art.7 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.50/2008 raportat la art.205-218 din Codul de procedură fiscală nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art.117 alin.1 lit. d din același cod”.
Întrucât reclamanta a formulat o cerere de restituire a taxei de poluare dar nu a formulat-o ca o contestație împotriva deciziei de calcul – indiferent de respectarea sau nu a termenului legal prevăzut de art.207 Cod de procedură Fiscală – tribunalul a constatat că, în condițiile în care Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că nu sunt aplicabile aceste reglementări, nu sunt întemeiate excepțiile procesuale invocate de pârâte pe considerentul nerespectării acestei proceduri.
De asemenea, apare ca nelegal și refuzul pârâtei de a analiza cererea de restituirea taxei pe considerentul că reclamantul nu a formulat o contestație împotriva deciziei de calcul a taxei de poluare.
Prin urmare, este nefondată excepția tardivității acțiunii pe considerentul nerespectării termenului respectiv.
Pe fondul cauzei, din analiza actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul reține că reclamantul H. A. a cumpărat dintr-un stat membru UE un autoturism marca Peugeot 307, pentru care fost obligat să achite suma de 3826 lei, în baza Deciziei de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule nr.1334/08.07.2008 (fila 13 dosar), conform chitanței . nr._/08.07.2008 (fila 14 dosar).
Taxa de poluare a fost calculată în baza Deciziei nr.1334/08.07.2008 (fila 13 dosar), împotriva căreia reclamantul a formulat plângere la organul emitent, considerând că taxa de poluare i-a fost percepută eronat, prin aplicarea greșită a legii, fiind în contradicție cu prevederile art.110 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene.
Tribunalul reține că reglementarea taxei de poluare pentru autovehicule a fost instituită începând cu data de 01.07.2008 prin O.U.G. nr.50/2008.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene, sesizată cu privire la compatibilitatea acestei reglementări cu dreptul Uniunii, prin hotărârea din data de 07 aprilie 2011 în cauza C-402/09, s-a pronunțat în sensul că taxa de poluare reglementată prin O.U.G. nr.50/2008 este contrară dreptului Uniunii, respectiv prevederilor art.110 din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene (T.F.U.E). Conform jurisprudenței constante a C.J.U.E., contribuabilii au dreptul la rambursarea impozitelor și taxelor prelevate de un stat membru cu încălcarea dreptului european (afacerea 199/82, San Giorgio, afacerile reunite C-441/98 și C-442/98, Michailidis etc.), rațiunea acestui drept constând în faptul că un stat membru nu poate profita, iar contribuabilul nu poate suferi o pierdere, ca urmare a aplicării unei dispoziții fiscale naționale incompatibile cu dreptul european.
Având în vedere cele mai sus enunțate, tribunalul a constatat că prevederile O.U.G. nr.50/2008, prin care s-a instituit taxa de poluare care se aplică vehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări într-un stat membru al Uniunii Europene, încalcă prevederile art.110 din T.F.U.E. (fost art.90 Tratatul CE).
În conformitate cu prevederile art.148 alin.2 din Constituția României, tribunalul a reținut aplicabilitatea prioritară și directă a dispozițiilor art.110 din TFUE, în speța de față, fiind unanim admis, atât în practica judiciară internă cât și în practica C.J.U.E., că dispozițiile art.110 (fostul art.90 din Tratatul CE) produc efecte directe și, ca atare, creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre al Uniunii trebuie să le protejeze.
Ca atare, tribunalul a reținut că taxa de poluare a fost încasată de pârâtă cu încălcarea dispozițiilor dreptului european, motiv pentru care apreciază că taxa de poluare a fost încasată ilegal și, pe cale de consecință, a obligat pârâta să restituie reclamantului suma de 3826 lei, reprezentând taxa de poluare.
Potrivit dispozițiilor art.124 Cod procedură fiscală, pentru sumele de restituit/rambursat de la buget, contribuabilii au dreptul la dobândă, calculată la nivelul majorărilor de întârziere prevăzute de Codul de procedură fiscală, iar acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor.
În raport de dispozițiile legale mai sus enunțate, tribunalul a admis cererea reclamantului prin care a solicitat acordarea dobânzii legale aferente, în sensul că a obligat pârâta la plata dobânzii aferente sumei de 3826 lei, calculată din ziua următoare expirării termenului de 45 de zile din momentul formulării cererii de restituire prin adresa nr.2116/02.04.2012, conform art.117 alin.1 lit.d din OG nr.92/2003, republicată, raportat la art.124 din același act normativ.
Pentru aceste considerent, a respins petitul privind obligarea pârâtei la plata dobânzii calculate din momentul plății debitului a cărei restituire se solicită, urmând ca dobânda aferentă să fie calculată începând din 08.07.2008.
Tribunalul a admis cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu, formulată de către pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice C.-S. și a obligat chemata în garanție să plătească pârâtei suma de 3826 lei, reprezentând contravaloarea taxei de poluare, cu motivarea că, în conformitate cu prevederile art.1 alin.1 din O.U.G. nr.50/2008 taxa de poluare nu se face venit la bugetul de stat, ci constituie venit la bugetul F. pentru Mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu.
Împotriva sentinței au declarat recurs D. C.-S. și AFP BĂILE HERCULANE prin D. C.-S. care au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată.
În motivare au reiterat susținerile privind excepția neîndeplinirii procedurii prealabile, cu referire la dispozițiile Legii 554/2004 și ale Codului de procedură fiscală.
Au reiterat susținerile privind excepția tardivității formulării procedurii prealabile cu referire la Ordinul 986/2008 și la Codul de procedură fiscală.
Cu privire la fondul pricinii, au făcut referire la scopul adoptării OUG 50/2008 și la compatibilitatea acesteia cu normele comunitare.
În drept au invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 C. pr. civ.
Examinând recursul prin prisma criticilor formulate și în baza art. 3041 C. pr. civ., art. 306 alin 2 C. pr. civ., față de dispozițiile art. 299 și următoarele C. pr. civ., văzând și normele legale ce vor fi mai jos arătate, instanța reține următoarele:
În prealabil, în baza art. 137 alin 1 C. pr. civ. instanța va reține lipsa calității procesuale active a recurentei D. C.-S. în nume propriu, câtă vreme, prin sentința recurată, în sarcina acesteia nu a fost stabilită nici o obligație, partea căzută în pretenții fiind AFP BĂILE HERCULANE
În continuare, în mod legal a fost respinsă excepția vizând neurmarea procedurii prealabile, instanța reținând în mod corect incidența în cauză a jurisprudenței constante a Curții Europene de Justiție și a Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 24/14.11.2011 dată în interesul legii.
Astfel, părții –reclamante care a solicitat restituirea taxei de poluare conform dispozițiilor art. 117 alin 1 lit. d din Codul de procedură fiscală nu i se poate opune nerespectarea regulilor interne aplicabile procedurii administrative prealabile.
Sunt nefondate susținerile vizând tardivitatea formulării procedurii prealabile câtă vreme, față de Decizia nr. 24/14.11.2011 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în interesul legii procedura nu este obligatorie, iar reclamantul a solicitat restituirea taxei fără a o formula, însă, ca pe o contestație la decizia de calcul.
În ceea ce privește fondul criticilor, în analizarea legalității soluției pronunțate de instanța de fond și a cererii formulate de partea reclamanta, Curtea consideră necesară expunerea prealabilă a legislației naționale aplicabile, a dispozițiilor art. 110 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene în domeniu, urmând ca în raport cu acestea să examineze fondul cauzei.
Pe plan intern, taxa de poluare a fost instituită prin OUG nr. 50/2008, care a abrogat prevederile din Codul fiscal referitoare la taxa de primă înmatriculare a autovehiculelor. Reglementarea taxei de poluare a suferit mai multe modificări după .>
Curtea de Justiție a Comunităților Europene, în cauza T. și în cauza N. a analizat art.110 TFUE din perspectiva unor versiuni diferite ale OUG nr.50/2008. Cu toate acestea, instanța apreciază că hotărârile menționate sunt aplicabile speței în primul rând pentru că instanța europeană a interpretat o normă comunitară, interpretare care este valabilă indiferent de modificările intervenite în legislația națională. Cu alte cuvinte este necesar a se stabili doar dacă modificările ulteriore corespund sau nu normei comunitare, așa cum a fost ea interpretată de Curtea de Justiție a Comunităților Europene.
În al doilea rând, unul dintre argumentele hotărârilor instanței europene are aplicabilitate și în cauză, întrucât vizează o caracteristică nemodificată a taxei de poluare.
Curtea de Justiție a Comunităților Europene a constatat, astfel, că taxa de poluare instituită conform OUG nr. 50/2008 este impusă numai pentru autovehiculele care se înmatriculează pentru prima dată în România după . acestui act normativ – 1.07.2008 – cu excluderea de la plata acestei taxe pentru autovehiculele deja înmatriculate în România anterior acestei date. Această caracteristică esențială a taxei de poluare a rămas neschimbată până în prezent, indiferent de modificările aduse Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 50/2008.
În plus, Curtea a apreciat că nu este respectat nici principiul poluatorul plătește, această taxă fiind aplicabilă doar autoturismelor de ocazie importate, obiectivul protecției mediului putând fi atins prin instituirea unei taxe anuale care nu ar mai favoriza piața națională a vehiculelor de ocazie în detrimentul punerii în circulație a vehiculelor de ocazie importate.
Prin urmare, având în vedere argumentele Curții Europene de Justiție redate în cauza T. (cauza C-402/09) și în cauza N. (C-263/10), precum și principiul priorității dreptului comunitar față de dreptul național, Curtea constată neîntemeiate susținerile vizând fondul cauzei.
Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor art. 312 alin 1 C. pr. civ. raportat la art. 304, 3041 C. pr. civ., instanța va respinge recursul declarat de pârâtele D. C.-S. și AFP BĂILE HERCULANE prin D. C.-S. împotriva sentinței civile nr. 1170/08.10.2012 pronunțată de Tribunalul C. – S. în dosarul nr._
În baza art. 274 C. pr. civ. va obliga recurentele la plata către intimatul H. A. a sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtele D. C.-S. și AFP BĂILE HERCULANE prin D. C.-S. împotriva sentinței civile nr. 1170/08.10.2012 pronunțată de Tribunalul C. – S. în dosarul nr._ .
Obligă recurentele la plata către intimatul H. A. a sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 27.03.2013.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,JUDECĂTOR,
Rujița RAMBUFlorin ȘUIUGheorghe O.
GREFIER,
A. M. T.
Red. FȘ/ 03.04.2013
Teh. AMT/2 ex./22.04.2013
Instanța de fond: Tribunalul C.-S. – jud. L. T.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 5667/2013.... | Pretentii. Decizia nr. 3437/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA → |
|---|
