Excepţie nelegalitate act administrativ. Sentința nr. 30/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 30/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 17-01-2013 în dosarul nr. 3961/30/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARAOperator 2928
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._ -10.08.2012
SENTINȚA CIVILĂ NR. 30
Ședința publică din 17 ianuarie 2013
PREȘEDINTE: C. D. O.
GREFIER: G. S.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul J. I. D. în contradictoriu cu pârâții C.L.M. Timișoara – Poliția Locală și G. R., având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat B. V. în reprezentarea reclamantului lipsă fiind pârâții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depuse la dosar, prin serviciul de registratură al instanței, la data de 13.12.2012 întâmpinare din partea pârâtului G. R., la data de 16.01.2013 cerere de intervenție formulată de Ministerul Afacerilor Interne în interesul pârâtului G. R., un exemplar se comunică reprezentantului reclamantului.
Reprezentantul reclamantului depune la dosar completare de acțiune privind excepția de nelegalitate.
Instanța, din oficiu, invocă excepția inadmisibilității acțiunii având în vedere că actul contestat pe calea excepției de nelegalitate este emis anterior intrării în vigoare a Legii 554/2004, iar potrivit art. 4 alin. 2 din această lege atunci când excepția de nelegalitate vizează un act administrativ emis anterior intrării în vigoare a Legii 554/2004, cauzele de nelegalitate urmează a fi analizate prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ.
Reprezentantul reclamantului lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției invocate.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepție invocate.
CURTEA
Deliberând asupra acțiunii de contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara la data de 02.02.2012 sub număr_ reclamantul J. I. D. în contradictoriu cu– Poliția Locală Timișoara a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună desființarea procesului verbal nr._/01.02.2012 obligarea pârâtei la restituirea autoturismului fără plata taxei de ridicare percepută de A.D.P. S.A., cu cheltuieli de judecată.
La termenul de judecată din data de 25.04.2012 a fost invocată excepția de nelegalitate a dispozițiilor art.5 din HG nr.147/1992.
Prin Încheierea de ședință din data de 25.04.2012 Judecătoria Timișoara a sesizat Tribunalul T. – Secția comercială și de contencios administrativ pentru soluționarea excepției de nelegalitate a dispozițiilor art.5 din HG nr.147/1992, și a suspendat judecarea cauzei până la soluționarea excepției de nelegalitate de către Tribunalul T..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului T. la data de 22.05.2012 sub număr_ .
Prin sentința civilă nr. 2039/12.06.2012 Tribunalul T. a declinat competența de soluționare a excepției de nelegalitate a dispozițiilor art.5 din HG 147/1992, în favoarea Curții de Apel Timișoara.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara – Secția de contencios administrativ și fiscal sub nr._, la data de 10.08.2012 ca urmare a declinării.
Reclamantul J. I. D., în motivarea excepției de nelegalitate a arătat că, dispozițiile art. 5 din HG 147/1992 au fost abrogat parțial prin . prevederilor din O.G. nr. 2/2001.
În motivarea excepției invocă prevederile art. 5 din H.G. nr. 147/1992, art. 5, art. 28, art. 32, art. 50 și art. 51 din O.G. nr. 2/2001, art. 108 alin.2 din Constituție.
Susține că textele mai sus indicate evidențiază faptul că pot fi reglementate și alte sancțiuni principale sau complementare, dar HG 147/92 reglementează măsura blocării sau ridicării autovehiculelor staționate neregulamentar. în această situație, dacă nu stabilește contravenții, nu poate fi susținut că nu a fost cazul să fie modificată sau completată această Hotărâre de Guvern, relativ la prevederile art. 50 din OG 2/2001.
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâtul G. R. a invocat excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate.
În considerente arată că potrivit dispozițiilor art.4 alin.(l) din Legea nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, excepția de nelegalitate poate avea ca obiect numai actele administrative cu caracter individual, iar nu și pe cele cu caracter normativ, pentru care legea instituie o altă procedură.
Potrivit doctrinei, actele administrative individuale se caracterizează prin aceea că manifestarea de voință a organului administrativ competent creează, modifică sau stinge drepturi sau obligații în sarcina uneia sau mai multor persoane dinainte determinate, deci emiterea lor se face cu referire expresă la persoanele care s-au adresat autorității publice pentru rezolvarea unui drept sau interes legitim.
Ceea ce este specific, însă, actelor administrative cu caracter normativ este faptul că ele creează, modifică sau desființează reguli de conduită formulate în abstract, fără considerare de persoane; astfel ele au caracter de impersonal, general, conțin reguli de conduită generală și de aplicabilitate repetată, la un număr nedeterminat de subiecți (deci cu o sferă amplă de adresabilitate/aplicabilitate).
Pârâtul arată că în speță, prin hotărârea de Guvern contestată, a fost reglementată blocarea, ridicarea, transportul, depozitarea și eliberarea autovehiculelor sau remorcilor staționate neregulamentar pe drumurile publice.
Astfel, față de obiectul de reglementare, este evident că aceste dispoziții au caracter normativ, având rolul de a detalia legea și de asigura o interpretare și aplicare unitară a acesteia, motiv pentru care apreciază că nu sunt aplicabile dispozițiile art.4 alin.(l) din Legea nr.554/2004.
Față de cele arătate, consideră că excepția de nelegalitate este inadmisibilă și solicită instanței să dispuneți în consecință respingerea acesteia.
Pe fond pârâta solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției de nelegalitate pentru următoarele considerente:
Hotărârea Guvernului nr. 147/1992 este temeinică și legală, fiind adoptată de Executiv, astfel cum reiese și din Nota de fundamentare care a însoțit proiectul actului administrativ, prin însușirea proiectului inițiat de Ministerul de Interne.
La elaborarea actului au fost respectate dispozițiile Decretului nr. 16/1976 pentru aprobarea Metodologiei generale de tehnică legislativă privind pregătirea și sistematizarea proiectelor de acte normative, fiind avizat, din punct de vedere al legalității, de către Ministerul Justiției.
Motivul de nelegalitate invocat de reclamant se referă la faptul că art.5 din Hotărârea Guvernului nr. 147/1992 nu respectă prevederile Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Insă, prin raportare la prevederile art.4 alin.(2) teza a Il-a din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, care prevăd faptul că „în cazul în care excepția de nelegalitate vizează un act administrativ unilateral emis anterior intrării în vigoare a prezentei legi, cauzele de nelegalitate urmează a fi analizate prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ", solicită instanței să constate că motivele de nelegalitate invocate de reclamant în speță nu pot fi primite.
Totodată, arată că, prin adoptarea H.G. nr. 147/1992 G. R. nu a încălcat dispoziții legale în vigoare la acea dată.
Față de cele menționate, învederează instanței că actul administrativ contestat este temeinic și legal, astfel încât solicită instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța cu ocazia soluționării acestei cauze, să respingă excepția de nelegalitate ca neîntemeiată.
In susținerea apărărilor depune Nota de fundamentare ce a stat la baza emiterii H.G. nr. 147/1992.
La termenul de judecată din data de 17.01.2013 Ministerul Afacerilor Interne a formulat cerere de intervenție în interesul pârâtului G. R., întemeiată pe dispozițiile ari. 49 alin.3 Cod proc. civ. si motivată de faptul că Ministerul Afacerilor Interne a avut calitatea de inițiator al actului contestat, prin care solicită admiterea cererii de intervenție, astfel cum a fost formulată.
Examinând actele și lucrările dosarului referitor la inadmisibilitatea excepției de nelegalitate, Curtea reține următoarele:
H.G. nr. 147/1992, a cărei nelegalitate parțială e invocată în cauză, a intrat în vigoare anterior datei de 06.01.2005, când a intrat în vigoare Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 (cf. art. 31 din lege).
Potrivit unei practici unitare și constante a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în aplicarea art. 20 al. 2 și art. 148 al. 2 din Constituție și în concordanță cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului precum și cu jurisprudenței C.E.D.O și a Curții de Justiție de la Luxembourg, se impune înlăturarea aplicării art. 4 al. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 în cazul actelor administrative unilaterale cu caracter individual emise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004 (în acest sens fiind, spre ex., dec. 2786/2008 și 2307/2008).
Aliniindu-se acestei practici a instanței supreme, Curtea constată că, într-adevăr, posibilitatea de a pune în discuție fără limită în timp a legalității unui act administrativ cu caracter individual reprezintă o încălcare a principiului securității raporturilor juridice.
Așa fiind, în temeiul art. 18 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și art. 137 Cod procedură civilă se va respinge ca inadmisibilă excepția de nelegalitate invocată de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca inadmisibilă excepția de nelegalitate invocată de reclamantul J. I. D. în contradictoriu cu Poliția Locală Timișoara și G. R. împotriva art. 5 din H.G. nr. 147/1992.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 17.01.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. D. OANAGIANINA S.
Red.C.D.O. – 05.02.2013
Tehnored.GS – 05.02.2013
5ex/SM/emis 3 .>
Se comunică:
reclamantului - J. I. D. – Timișoara, P-ța Ț. V. nr. 1, ., județ T.;
pârâtului - C.L.M. Timișoara – Poliția Locală – Timișoara, .. 54, județ T.;
pârâtului - G. R. – București, P-ța Victoriei, nr.1, sector 1
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 255/2013.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 8899/2013.... → |
|---|
