Excepţie nelegalitate act administrativ. Sentința nr. 258/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 258/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 29-04-2013 în dosarul nr. 19853/325/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARAOperator 2928
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 258
Ședința publică din 29 aprilie 2013
PREȘEDINTE: M. I.
GREFIER: A. B.
Pe rol se află pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta . A. în contradictoriu cu pârâții G. R. și I. de S. pentru Control în Transportul Rutier - I. Teritorial Regiunea 5 Timișoara, având ca obiect excepție nelegalitate act administrativ.
Mersul dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării hotărârii din data de 22.04.2013, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea din 17.10.2012, formulată în dosarul nr._ al Judecătoriei Timișoara, având ca obiect anularea procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit în data de 05.07.2012, reclamanta . a invocat excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 4 pct. 57.2 din HG nr. 69/2012 prin raportare la Regulamentele CE nr. 1071/2009, nr. 1072/2009 și nr. 1073/2009 coroborate cu art. 148 alin. 2 din Constituția R., dispoziții în baza cărora a fost sancționată contravențional.
În motivarea excepției de nelegalitate reclamanta a susținut că potrivit dispozițiilor art. 4 pct. 57.2 din H.G. nr. 69 din 2012, pe care le contestă pe calea excepției de nelegalitate: „Următoarele fapte reprezintă încălcări grave ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 107J/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1073/2009 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 și constituie contravenții, dacă acestea nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni: …57.2. legitimația de serviciu valabilă a conducătorului auto, din care să reiasă că este angajat al operatorului de transport".
Reclamanta face referire la Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 din 21 octombrie 2009, care are ca domeniu de aplicare, potrivit art. 1 pct. 1, transportul rutier internațional de mărfuri contra cost: „Prezentul regulament se aplică transportului rutier internațional de mărfuri contra cost în numele unui terț pentru deplasările efectuare pe teritoriul Comunității", noțiunea de transport internațional fiind definită de art. 2 pct. 2 din Regulament or, contravenția reglementată la art. 4 pct. 57.2 din H.G. nr. 69/2012, ca de altfel toate celelalte contravenții incriminate de H.G. nr. 69/2012, nu vizează transportul internațional de mărfuri, și nu are nicio legătură cu dispozițiile regulamentului menționat.
De asemenea, arată că Regulamentul (CE) nr. 1073/2009 are ca domeniu de reglementare, normele comune pentru accesul la piața internațională a serviciilor de transport cu autocarul și autobuzul și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006, iar art. 1 pct. 1 din actul normativ european prevede chiar faptul că regulamentul ,,se aplică transportului internațional de persoane cu autocarul și autobuzul pe teritoriul Comunității efectuat de către operatorii de transport(...) ", iar contravenția prev. de art. 4 pct. 57.2 din H.G. nr. 69/2012, nu are nicio tangență cu domeniul de reglementare și aplicare al Regulamentului (CE) nr. 1973/2009, în speța de față nefiind vorba de un transport internațional cu autocarul sau autobuzul.
În fine, Regulamentul (CE) 1071/2009 reglementează, potrivit art. 1 pct. 1 din actul normativ, accesul la ocupația de operator de transport rutier: „Prezentul regulament reglementează accesul la ocupația de operator de transport rutier și exercitarea respectivei ocupații", din nou neavândniciun punct comun cu contravenția incriminată de art. 4 pct. 57.2 din H.G. nr. 69/2012.
Concluzionează că, niciunul din Regulamentele menționate nu se referă la transporturile interne de marfă, gestionate de operatorii de transport, astfel că dispozițiile naționale criticate contravin acestora și trebuie considerate ca fiind lipsite de efecte, prin aplicarea cu prioritate a dreptului european, în temeiul art.148 alin.2 din Constituția R..
Autoarea excepției mai susține că, potrivit jurisprudenței CJUE în cauza 50/76 – Amsterdam Bulb, un stat membru poate stabili sancțiuni privind încălcarea Regulamentelor europene, în măsura în care astfel de sancțiuni nu sunt prevăzute în aceste regulamente, însă nu pot stabili sancțiuni pentru conduite care nu au nicio legătură cu acestea. Totodată, arată că în cauza 39/72, Comisia c. Italia, s-a statuat că orice adăugiri sau implementări ale unui regulament care îi modifică sensul, conținutul și domeniul de aplicare și reglementare sunt contrare TFUE și trebuie înlăturate.
Prin încheierea pronunțată la aceeași dată, Judecătoria Timișoara, constatând că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a excepției de nelegalitate invocate, în temeiul art.4 din Legea nr.554/2004, a dispus sesizarea Curții de Apel Timișoara, Secția de contencios administrativ și fiscal ca instanță competentă, și suspendarea judecății cauzei de fond până la soluționarea excepției.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 25.10.2012, instanța dispunând împrocesuarea Guvernului R. ca emitent al actului administrativ ce formează obiectul excepției de nelegalitate, în temeiul art.4 din Legea nr.554/2004, alături de pârâta I. de S. pentru Control în Transportul Rutier–I. Teritorial Regiunea 5,Timișoara.
Pentru termenul din 18.03.2013, G. R. a formulat întâmpinare solicitând respingerea excepției de nelegalitate, motivând legalitatea dispozițiilor HG nr. 69/2012 din perspectiva legislației interne conexe și a Regulamentelor comunitare pe care actul normativ se întemeiază.
M. T. a formulat cerere de intervenție accesorie în interesul Guvernului R., pe care instanța a declarat-o admisibilă în principiu la termenul din 18.03.2013, intervenientul susținând admisibilitatea cererii în calitate de minister responsabil cu punerea în executare a dispozițiilor HG nr. 69/2012, conform reglementărilor cuprinse în HG nr.405/2007, solicitând respingerea excepției de nelegalitate în același sens cu argumentele Guvernului R..
Examinând excepția de nelegalitate cu care a fost sesizată, Curtea reține următoarele:
În motivarea excepției de nelegalitate reclamanta susține în esență că, reglementarea contravenției și implicit, fapta pentru care a fost sancționată nu are nicio legătură cu regulamentele europene la care face trimitere, și în consecință, încalcă domeniul de aplicare al acestora în sensul jurisprudenței CJUE, astfel că dispoziția națională trebuie înlăturată ca fiind contrară normelor comunitare, în temeiul art.148 alin.2 din Constituția R..
Curtea observă însă că, potrivit jurisprudenței constante a instanței supreme în materie, în soluționarea excepției de nelegalitate reglementată de art.4 din Legea nr.554/2004 instanța este investită să examineze legalitatea actului în raport cu dispozițiile cu forță juridică superioară, în temeiul și executarea cărora a fost emis, ținând seama de principiul ierarhiei și al forței juridice a actelor normative, consacrat de Constituția R. și Legea nr.24/2000.
Prin urmare, Curtea va soluționa excepția cu care a fost investită exclusiv din acest punct de vedere, reținând că neconcordanța pretinsă între reglementarea națională și regulamentele europene în domeniu, reprezintă de fapt o apărare de fond, aceeași cu cea invocată în litigiul de fond, iar potrivit aceleași jurisprudențe, interpretarea și aplicarea legii - inclusiv a tratatelor internaționale care se impun a fi aplicate cu prioritate conform art.148 alin.2 din Constituția R. - prin raportare la actul care face obiectul acestui litigiu, reprezintă doar atributul instanței investite cu soluționarea fondului cauzei.
Domeniul de aplicare al HG nr.69/2012 este cuprins în art.1 din actul normativ potrivit cu care: „Prezenta hotărâre stabilește încălcările prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 ….ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009…, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 …și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, precum și a sancțiunilor și măsurilor aplicabile în cazul constatării încălcărilor”
De asemenea, în preambulul actului normativ se menționează că acesta a fost adoptat in temeiul art. 108 din Constituția R., republicată, și al art. 85 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere,
Totodată, dispozițiile art. 4 din H.G. nr. 69/2012, contestate pe calea excepției de nelegalitate stipulează că: „Următoarele fapte reprezintă încălcări grave ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 107J/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1073/2009 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 și constituie contravenții…
Dispozițiile art.85 din OG nr.27/2011 privind transporturile rutiere, stabilesc că:
“(1) Încălcările prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009 și ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009, ale prezentei ordonanțe, precum și ale normelor de aplicare a acesteia atrag răspunderea civilă, administrativă, penală și contravențională, în condițiile legii.
(2) Încălcările prevăzute la alin. (1) cu caracter contravențional și sancțiunile aplicabile în cazul constatării acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.”
Curtea reține că, potrivit dispozițiilor mai sus enunțate, HG nr.69/2012 a fost adoptată pentru a stabili încălcările contravenționale decurgând din Regulamentele enunțate și, în egală măsură din OG nr.27/2011 și normele de aplicare a acesteia, precum și sancțiunile aplicabile în cazul constatării acestora, în deplină concordanță cu art.85 din ordonanță și cu art.108 alin.2 din Constituția R., conform cărora „Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor„.
De asemenea, prevederile art. 85 din OG nr.27/2011 privind transporturile rutiere sunt în acord cu cele ale art.1 alin.1 și 2 privind domeniul de aplicare al acestei ordonanțe, potrivit cărora: „(1) Dispozițiile prezentei ordonanțe constituie cadrul general pentru organizarea și efectuarea transporturilor rutiere de mărfuri și persoane pe teritoriul R., precum și a activităților conexe acestora…
(2) Prin prezenta ordonanță se creează cadrul legal general pentru aplicarea directă a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009 și ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 … „
Se poate lesne observa că fapta contravențională prev. de art. 4 pct. 57.2 din H.G. nr. 69/2012,constând în neasigurarea existenței la bordul vehiculului a legitimației de serviciu valabile care atestă angajarea conducătorului auto în cadrul operatorului de transport, constituie una din încălcările cu caracter contravențional preconizate prin aplicarea OG nr.27/2011, privind transporturile rutiere ca act normativ intern și nu prin aplicarea celor 3 Regulamente europene, mai precis, a dispozițiilor art.25 alin.5 din același act normativ, conform cărora: „ În cazul efectuării transportului rutier național contra cost, operatorii de transport rutier români utilizează autovehicule conduse de cetățeni români, de cetățeni ai Uniunii Europene sau de cetățeni ai statelor din afara Uniunii Europene cu drept de muncă în România, angajați ai acestora, titulari ai unui certificat de competență profesională obținut în condițiile prevăzute de reglementările naționale și ale Uniunii Europene.„
În fine, reglementarea contestată este concordantă cu dispozițiile art.134 lit. t pct.ii din OMTI nr.980/2011, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OG nr.27/2011, conform cărora operatorii de transport care efectuează astfel de operațiuni contra cost, au și obligația de a asigura existența la bordul vehiculelor de transport a documentului constând în legitimația de serviciu valabilă a conducătorului auto, din care să reiasă că este angajat al operatorului de transport.
Concluzionând față de argumentele de drept expuse, reglementarea cuprinsă în art. 4 pct. 57.2 din H.G. nr. 69/2012, este dată în aplicarea și organizarea executării actelor normative interne cu forță juridică superioară în baza cărora a fost emisă, inclusiv a art.108 alin.2 din Constituția R., nefiind relevată vreo neconcordanță nici din punctul de vedere al Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă, care nu interzice în nici un fel legiferarea aplicării normelor naționale alături de cele europene, precum în cazul de față.
De altfel, așa cum a arătat emitentul actului normativ, potrivit notei de fundamentare depuse la dosar, rațiunea acestei reglementări globale a fost aceea de a evidenția în mod distinct încălcările operatorilor de transport rutier susceptibile de a aduce atingere legislației transporturilor și siguranței rutiere, atât în scopul de a eficientiza sistemul intern de gestiune, inspecție și control pe acest segment, cât și acela de a îndeplini obiectivul de armonizare a sancțiunilor aplicabile în statele membre UE pentru nerespectarea legislației în domeniu.
Pentru aceste considerente, excepția de nelegalitate invocată apare ca fiind nefondată urmând a fi respinsă ca atare, cu consecința admiterii cererii de intervenție accesorie formulată de M. T. în interesul Guvernului R., cerere valorificată în apărarea emitentului actului contestat, și se va lua act că nu se impun a fi acordate cheltuieli de judecată în acest stadiu procesual.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția de nelegalitate invocată de reclamanta . jud. A., în dosarul nr._ al Judecătoriei Timișoara, în contradictoriu cu pârâtele ISCTR - I. Teritorial Regiunea nr. 5, Timișoara și G. R., având ca obiect art. 4, pct. 57.2 din H.G. nr. 69/2012.
Admite cererea de intervenție accesorie formulată de M. T. în interesul Guvernului R..
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată azi, 29.04.2013 în ședință publică.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. I. A. B.
Red.M.I. – 10.06.2013
Tehnored.A.D.B. –11.06.2013.
6ex/SM/4 .>
Se comunică:
Reclamanta: . A., La C.. Av. C. C., A., ., jud. A.
Pârâtul: G. R., București, Piața Victoriei, nr. 1, sector 1
Pârâtul: I. de S. pentru Control în Transportul Rutier - I. Teritorial Regiunea 5 Timișoara, Calea Dorobanților, nr. 67, jud. T.
Intervenientul: M. T., București, .. 38, sector 1.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 1970/2013.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 5684/2013.... → |
|---|
