Obligaţia de a face. Decizia nr. 5873/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 5873/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 19-06-2013 în dosarul nr. 6108/108/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 5873
Ședința publică din 19.06.2013
PREȘEDINTE: C. D. O.
JUDECĂTOR: M. C. D.
JUDECĂTOR: R. P.
GREFIER: A. D. B.
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâtul Prefectul Județului A. – S. P. Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor împotriva sentinței civile nr. 3980/04.10.2012, pronunțată de Tribunalul A. în dosarul nr._ în contradictoriu cu reclamantul intimat A. S. A., având ca obiect obligații de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care, văzând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul A. la data de 20.09.2012, reclamantul A. S. A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Instituția P. Județului A. – S. P. Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatricularea Vehiculelor A., reprezentată prin Prefectul Județului A. obligarea pârâte la înmatricularea autoturismului marca Seat tip Cordoba categoria auto M1 norme de poluare E3 fabricat în anul 2004 înmatriculat pentru prima dată la data de 13.04.2004, avînd nr. de identificare VSSZZZ6LZ4R159437, fără plata taxei pentru emisiile poluante pentru autovehicule datorată în baza Legii nr.9/2012, fără cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii a susținut că este nelegal și neîntemeiat refuzul pârâtei de a înmatricula autovehiculul identificat mai sus fără achitarea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, stabilită în baza prevederilor Legii nr. 9/06.01.2012 privind stabilirea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, în condițiile în care face dovada că este proprietarul acestui autoturism, fapt ce rezultă din actele de înmatriculare ale autoturismului emise de către Regatul Spaniei.
Nu a indicat temeiul de drept al cererii.
Prin întâmpinare pârâta Instituția P. Județului A. - S. P. Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor A. a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală susținând că prin lege s-a stabilit în sarcina sa obligația de a verifica existența înscrisurilor enumerate limitativ în art. 7 literele a-n) din Ordinul M.A.I. nr. 1501/2006, inclusiv, obligația de a pretinde celui care solicită înmatricularea pentru prima dată a unui autovehicul în România de a face dovada plății taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, stabilită potrivit legii (art. 7 lit. j).
A susținut că cererea reclamantului excede cadrului legal privind înmatricularea autovehiculelor în România, deoarece urmărește eludarea anumitor prevederi legale, în speța de față neplata taxei pe poluare.
Prin cererea de chemare în garanție formulată în contradictoriu cu pârâtele Administrația Finanțelor Publice Ineu și Administrația Fondului pentru Mediu a solicitat obligarea chematelor în garanție să suporte în locul pârâtei cheltuielile de judecată la care va fi obligată în cazul admiterii acțiunii reclamantului.
Prin sentința civilă nr. 3980/04.10.2012, Tribunalul A. a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul A. S. A. în contradictoriu cu pârâta Instituția P. Județului A. – S. P. Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatricularea Vehiculelor A., reprezentată prin Prefectul Județului A. și, în consecință:
A obligat pârâta la înmatricularea autoturismului marca Seat tip Cordoba categoria auto M1 norme de poluare E3 fabricat în anul 2004 înmatriculat pentru prima dată la data de 13.04.2004, având nr. de identificare VSSZZZ6LZ4R159437, fără plata taxei pentru emisiile poluante pentru autovehicule datorată în baza Legii nr.9/2012 și a luat act de renunțarea pârâtei la judecarea cererii de chemare în garanție formulată în contradictoriu cu chematele în garanție Administrația Finanțelor Publice A. și Administrația Fondului pentru Mediu privind obligarea acestora la cheltuieli de judecată în cazul în care cade în pretențiuni.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul A. a reținut următoarele:
Reclamantul A. S. A. a formulat o cerere scrisă către instituția pârâtă de a proceda la înmatricularea autoturismului marca Seat tip Cordoba categoria auto M1 norme de poluare E3 fabricat în anul 2004 înmatriculat pentru prima dată la data de 13.04.2004, avînd nr. de identificare VSSZZZ6LZ4R159437, fără plata taxei pentru emisiile poluante pentru autovehicule datorată în baza Legii nr.9/2012, în sumă de 10.450 lei.
Pârâta a refuzat să dispună înmatricularea autoturismului fără plata taxei pe poluare datorată potrivit legii, fapt ce rezultă din conținutul Adresei nr._/13.09.2012 depusă la f. 8 dosar.
Este adevărat că anterior pronunțării Deciziei nr. 24/14.11.2011 de către Î.C.C.J. cu ocazia soluționării recursului în interesul legii legiuitorul a impus Serviciului specializat din cadrul Instituției P. de a proceda la înmatricularea autoturismelor doar dacă solicitantul face dovada îndeplinirii obligației de a prezenta înscrisurile doveditoare stabilite prin art. 7 literele a-n) din Ordinul M..A.I. nr. 1501/2006, implicit dovada plății taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule stabilite potrivit legii, cu începere de la data de 01.01.2007.
După pronunțarea Deciziei nr. 24/14.11.2011 de către I.C.C.J. în soluționarea recursului în interesul legii, refuzul instituției publice pârâte de a respinge cererile de înmatriculare a autovehiculelor în cazul în care solicitantul înmatriculării nu face dovada plății taxei pe poluare pentru autovehicule este un refuz nejustificat, în condițiile în care, problemele de drept dezbătute și soluționate pe calea recursului în interesul legii au putere obligatorie erga omnes, potrivit prevederilor art. 330 indice 7 alin. 4 din Codul de procedură civilă.
S-a apreciat că în speță, chiar dacă decizia de calcul a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule a fost stabilită în baza Legii nr. 9/2012 și nu a OUG nr. 50/2008, despre care face vorbire Înalta Curte în Decizia nr. 24/14.11.2011, apreciem că în speța de față operează aceleași principii de drept ca și în speța dedusă judecății în fața Înaltei Curți.
Prin urmare, pârâta are obligația efectuării operațiunii tehnico - materiale de înmatriculare a autovehiculului, reclamantul urmând a-și soluționa litigiul în legătură cu obligația de plată a taxei pe poluare exclusiv în contradictoriu cu emitentul deciziei de calcul a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, Administrația Finanțelor Publice Ineu.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul recurent Prefectul Județului A. - S. P. Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii plângerii formulate de reclamant.
În motivarea recursului, pârâtul arată că S. P. Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Instituției P. - Județul A., nu are atribuții în stabilirea verificarea, colectarea sau soluționarea contestațiilor privind taxa de poluare sau a taxelor de emisii poluante. Singura atribuție a S. P. Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Instituției P. - Județul A., este aceea de a prelua și verifica existența înscrisurile enumerate de art.7 din Ordinul nr. 1501/2006, înscrisuri în baza cărora se poate realiza operațiunea de înmatriculare.
Astfel în conformitate cu dispozițiile art. 4 lit. a din Legea nr. 9/2012 privind taxa de emisii poluante provenite de la autovehicule: "obligația de plată a taxei intervine cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare."
Ori, din cele relatate în cuprinsul cererii de chemare în judecată, rezultă că autoturismul este de proveniență străină (achiziționat dintr-un stat al Uniunii Europene) si ca atare, nu a mai fost înmatriculat anterior în România, fiind incidente astfel în litigiul dedus judecății, dispozițiile art. 4 lit. a din Legea nr. 9/2012, normă juridică imperativă.
Taxa prevăzută de Legea nr. 9/2012, care instituie obligativitatea plății taxei de emisii poluante, nu intră în contradicție cu reglementările europene și respectiv cu Constituția României republicată.
Mai mult în cazul în speță nu sunt incidente dispozițiile Deciziei nr.24/2011 a Î.C.C.J., care se referă strict la acțiunile având ca obiect obligarea instituției prefectului, prin serviciul de specialitate, la înmatricularea autovehiculelor second-hand achiziționate dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, fără plata taxei de poluare prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008, aprobată prin Legea nr. 140/2011.
Mai mult Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat doar faptul că taxa de poluare prevăzută de O.U.G. nr.50/2008 este contrară art. 110 al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, însă nu s-a pronunțat cu privire la taxa de emisii poluante prevăzută de Legea nr.9/2012.
Astfel, actul normativ la care a făcut trimitere (Legea nr.9/2012) a prevăzut faptul că obligația de plată a taxei intervine și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării.
Raportat la acest text de lege s-a apreciat că nu mai poate fi reținut nici un efect discriminatoriu al acestei taxe, în raport cu legislația comunitară.
Faptul că art. 1 din O.U.G. nr. 1/2012, prevede că aplicarea dispozițiilor art.4 alin.2 din Legea nr. 9/2012, se suspendă până la 1 ianuarie 2013, considerăm că această prevedere legală are efect TRANZITORIU, menit să înlăture dificultățile de ordin tehnic ce ar putea fi întâmpinate prin aplicarea imediată a dispozițiilor art. 2 lit. i), ale art. 4 alin. (2) și a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate ale art. 5 alin. (1) din Legea nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
S-a mai învederat că, autoturismul care face obiectul litigiului nu se încadrează în categoria autovehiculelor exceptate de la obligația de a plăti taxa pe poluare, potrivit dispozițiilor art. 8 din Legea nr.9/2012.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate de către recurentă cât și în conformitate cu dispozițiile art. 3041 Cod procedură civilă, Curtea apreciază că acesta este neîntemeiat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Curtea consideră necesară expunerea prealabilă a legislației naționale aplicabile, a dispozițiilor art. 110 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (fostul art.90), precum și a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene în domeniu, urmând ca în raport cu acestea să examineze fondul cauzei.
Pe plan intern, Curtea retine ca taxa pentru emisii poluante a fost instituită prin Legea nr.9/2012, care a abrogat prevederile din OUG nr.50/2008, referitoare la taxa depoluare. Reglementarea în baza căreia a fost achitată taxa pentru emisii poluante nu diferă ca regim juridic de reglementarea anterioară a taxei de poluare, care a format obiectul unor întrebări preliminare adresate Curtea de Justiție a Comunităților Europene.
Astfel, Curtea de Justiție a Comunităților Europene, în cauza T. și în cauza N. a analizând art.110 TFUE din perspectiva unor versiuni diferite ale OUG nr.50/2008. Cu toate acestea, instanța apreciază că hotărârile menționate sunt aplicabile speței în primul rând pentru că instanța europeană a interpretat o normă comunitară, interpretare care este valabilă indiferent de modificările intervenite în legislația națională. Cu alte cuvinte este necesar a se stabili doar dacă modificările ulteriore corespund sau nu normei comunitare, așa cum a fost ea interpretată de Curtea de Justiție a Comunităților Europene.
În al doilea rând, unul dintre argumentele hotărârilor instanței europene are aplicabilitate și în cauză, întrucât vizează o caracteristică nemodificată a taxei de poluare.
Curtea de Justiție a Comunităților Europene a constatat astfel că taxa de poluare instituită conform OUG nr. 50/2008 este impusă numai pentru autovehiculele care se înmatriculează pentru prima dată în România după . acestui act normativ – 1.07.2008 – cu excluderea de la plata acestei taxe pentru autovehiculele deja înmatriculate în România anterior acestei date. Această caracteristică esențială a taxei de poluare a rămas neschimbată până în prezent, indiferent de modificările aduse Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008.
În plus, Curtea a apreciat că nu este respectat nici principiul poluatorul plătește, această taxă fiind aplicabilă doar autoturismelor de ocazie importate, obiectivul protecției mediului putând fi atins prin instituire unei taxe anuale care nu ar mai favoriza piața națională a vehiculelor de ocazie în detrimentul punerii în circulație a vehiculelor de ocazie importate.
Aceste argumente ale instanței europene sunt valabile și în cazul noii reglementări, reprezentată de Legea nr. 9/2012, întrucât situația constatată de Curtea Europeană de Justiție a rămas nemodificată, singura noutate introdusă de legea nouă constând în instituirea unei alte modalități de calcul, care nu schimbă cu nimic reținerile Curții Europene de Justiție. În plus, dispozițiile art.4 alin 2 din Legea nr. 9/2012, care ar fi corespuns criticilor instanței europene, erau suspendate la data achitării taxei din prezentul dosar.
Prin urmare, având în vedere argumentele Curții Europeane de Justiție redate în cauza T. (cauza C-402/09) și în cauza N. (C‑263/10), precum și principiul priorității dreptului comunitar față de dreptul național, Curtea constată neîntemeiate susținerile pârâtei recurente cu privire la respectarea art.110 TFUE (fostul articol 90), sub acest aspect, sentința civilă atacată fiind corectă.
Din acest punct de vedere nu au justificare apărările pârâtului recurent vizând neincluderea în atribuțiile sale a dreptului de apreciere asupra concordanței taxei cu dreptul comunitar, întrucât norma comunitară trebuie respectată de toarte autoritățile statului, care au obligația de a lăsă fără eficiență orice normă internă care contravine dreptului comunitar, obligație care derivă din dispozițiile art. 148 alin.2 Constituția României.
Aceasta este și opinia ÎCCJ care, cu prilejul soluționării recursului în interesul legii, a statuat în Decizia nr.24/2011 că “a pretinde unei persoane care solicită înmatricularea unui autovehicul achiziționat dintr-un stat membru al Uniunii Europene ca, între alte documente, să prezinte și dovada achitării taxei de poluare, în condițiile în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat deja de mai multe ori că această taxă este contrară art.110 al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, înseamnă a nu ține seama de principiul priorității dreptului european”.
Cât privește celelalte condiții și formalități pe care trebuie să le îndeplinească solicitantul unei cereri de înmatriculare, Curtea reține că acestea nu fac obiectul cauzei, (în cadrul căreia s-a pus problema doar a legalității taxei pentru emisii poluante), urmând a fi analizate de pârât în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.
Constatând așadar neîntemeiat recursul, Curtea urmează a-l respinge ca atare în conformitate cu dispozițiile art.312 alin.1 Cod procedură civilă, luând totodată act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de pârâtul recurent Prefectul Județului A. - S. P. Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor împotriva sentinței civile nr.3980/04.10.2012, pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ .
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.06.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
C. D. O. M. C. D. R. P.
GREFIER
A. D. B.
Red. M.C.D.- 16.07.2013
Tehnored. A.D.B.-17.07.2013/2ex.
Prima instanță: Tribunalul A.
Judecător: L. J.
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 6399/2013.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 3674/2013.... → |
|---|
