CSJ. Decizia nr. 102/2001. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 102
Dosar nr. 2870/2001
Şedinţa publică din 17 ianuarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
C.C. B.P.C.R. Iaşi în contradictoriu cu Banca Naţională a României, a solicitat anularea Hotărârii nr. 87 din 18 iunie 2001 emisă de Banca Naţională a României prin care s-a respins ca neîntemeiată contestaţia formulată împotriva hotărârii nr. 8 din 7 mai 2001 emisă de pârâtă, prin care i-a fost respinsă cererea privind avizarea prealabilă, în temeiul art. 202 alin. (1) din OUG nr. 97/2000, privind organizarea de credit, modificată.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că nu a achitat impozitul pe profit pe ultimul trimestru din anul 2000, întrucât din punct de vedere procedural nu putea plăti acest impozit până când Adunarea Generală nu aprobă bilanţul contabil pe anul 2000, aprobare care a survenit ulterior momentului primului control efectuat de către inspectorii sucursalei Iaşi a Băncii Naţionale a României, respectiv 3 aprilie 2001. Se precizează că, la datele scadente ale obligaţiilor, ea avea în conturi disponibilităţi băneşti necesare şi putea acoperi orice obligaţie de plată.
Recursul este nefondat.
Reclamanta a formulat cerere pentru acordarea avizului prealabil de reorganizare în cadrul reţelei cooperatiste de credit C.R.
Banca Naţională a României prin hotărârea nr. 8 din 7 mai 2001, i-a respins cererea în temeiul art. 254 lit. e) din OUG nr. 97/2000, modificată, întrucât au fost încălcate prevederile art. 250 din ordonanţă, respectiv reclamanta s-a aflat în situaţia de a înregistra obligaţii scadente neonorate.
Contestaţia formulată de reclamantă la Consiliul de Administraţie a Băncii Naţionale a României, a fost respinsă prin hotărârea nr. 87 din 18 iunie 2001, iar împotriva acesteia s-a formulat prezentul recurs.
Susţinerile recurentei nu pot fi primite, întrucât chiar aceasta recunoaşte că nu şi-a onorat toate obligaţiile scadente de plată, fapt ce contravine dispoziţiilor art. 250 alin. (2) din OUG nr. 97/2000, modificată, care dispune: „pe parcursul întregului proces de autorizare, fiecare organizaţie a cooperaţiei de credit trebuie să se afle în situaţia de a nu-şi fi onorat integral obligaţiile scadente".
În consecinţă, recursul se priveşte nefondat şi în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de C.C. B.P.C.R. Iaşi împotriva hotărârii nr. 87 din 18 iunie 2001 a Consiliului de Administraţie a Băncii Naţionale a României.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1096/2001. Contencios | CSJ. Decizia nr. 1021/2001. Contencios → |
|---|
