CSJ. Decizia nr. 1039/2001. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.1039
Dosar nr.824/2001
Şedinţa publică din14 martie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de Direcţia Generală a Vămilor prin Direcţia Regională Vamală Bucureşti împotriva sentinţei civile nr.18 din 22 ianuarie 2001 a Curţii de Apel Ploieşti – Secţia comercială şi de contencios administrativ.
La apelul nominal au lipsit recurentul pârât Direcţia Generală a Vămilor, intimatul reclamant SC "F.I." SRLşi intimaţii pârâţi Direcţia Regională Vamală Târgovişte şi Direcţia Regională Vamală Giurgiu.
Procedura completă.
Procurorula solicitat să se constate perimat recursul.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 3 ianuarie 2001 reclamanta SC "F.I." SRLa solicitat anularea deciziei nr.2750 din 15 noiembrie 2000 emisă de Direcţia Generală a Vămilor, a deciziei nr.40 din 4 august 2000 emisă de Direcţia Regională Vamală Giurgiu şi a procesului verbal încheiat la data de 9 martie 2000 de inspectorii vamali din cadrul brigăzii de supraveghere şi control vamal Bucureşti privitor la recalcularea taxelor vamale şi a TVA aferentă importurilor efectuate de societate.
In motivarea acţiunii reclamanta a arătat că în mod greşit Direcţia Generală a Vămilor a apreciat că nu s-a timbrat contestaţia potrivit art.174 Cod Vamal, întrucât potrivit acestui text se timbrează numai contestaţiile şi căile de atac în materie vamală nicidecum şi plângerea care constituie prima cale administrativ jurisdicţională de atac, împotriva actelor contestatatoare din domeniul vamal.
Curtea de Apel Ploieşti Secţia de contencios administrativ prin sentinţa civilă nr.18 din 22 ianuarie 2001 a admis cererea formulată de reclamanta , a anulat Decizia Direcţiei Generale a Vămilor Bucureşti nr.2650 din 15 ianuarie 2000 şi a trimis cauza pentru soluţionare pe fond a contestaţiei la Direcţia Generală a Vămilor.
Pentru a soluţiona astfel instanţa a reţinut că reclamanta a achitat cu chitanţa nr.3220327 din 3 aprilie 2000, taxa de timbru aferentă contestaţiei vamală, iar cu chitanţa nr.1061969 din 10 august 2000 a achitat taxa de timbru şi pentru plângerea formulată astfel că în mod neîntemeiat Direcţia Generală a Vămilor a respins ca nefondată contestaţia.
Impotriva acestei hotărâri a declarat recurs Direcţia Generală a Vămilor prin Direcţia Regională Vamală Bucureşti criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recursul a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiţie Secţia de contencios administrativ fixându-se termen la 25 ianuarie 2002.
La termenul stabilit au lipsit părţile, deşi au fost legal citate, astfel cum rezultă din dovezile de îndeplinire a procedurii ataşate la dosar filele 11-14.
In consecinţă, instanţa prin încheierea de la acea dată a dispus suspendarea judecării cauzei în baza art.242 alin.1 pct.2 din Codul de procedură civilă.
Dosarul a fost repus pe rol pentru perimare.
Potrivit art.248 din Codul de procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice alta cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an.
In cauză se constată că recurentul deşi a fost citat legal pentru termenul de la 25 ianuarie 2002 a lipsit şi nu a cerut judecarea în lipsă.
De la data suspendării recursului 25 ianuarie 2002 şi până astăzi 14 martie 2003 a trecut mai mult de un an pricina rămânând în nelucrare din vina recurentei, care nu a îndeplinit nici un act de procedură în vederea judecării pricinii, inclusiv formularea unei cereri de repunere pe rol a dosarului.
In situaţia dată, urmează a se dispune perimarea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată perimat recursul declarat de Direcţia Generală a Vămilor prin Direcţia Regională Vamală Bucureşti împotriva sentinţei civile nr.18 din 22 ianuarie 2001 a Curţii de Apel Ploieşti – Secţia comercială şi de contencios administrativ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1021/2001. Contencios | CSJ. Decizia nr. 1043/2001. Contencios → |
|---|
