CSJ. Decizia nr. 2643/2001. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 2643
Dosar nr. 4459/2001
Şedinţa publică din 16 septembrie 2003
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 11 decembrie 2001, C.N.V.M. a solicitat revizuirea deciziei nr. 3607 din 12 noiembrie 2001 prin care Curtea Supremă de Justiţie, secţia contencios administrativ, a admis recursul declarat de S.V.B. E.B.G. S.A. Bucureşti a casat sentinţa civilă nr. 50 din 23 ianuarie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti şi a admis acţiunea, dispunând anularea ordonanţei C.N.V.M. nr. 149/1999, cu obligarea intimatei la 18.000.000 lei cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, revizuienta a învederat că la data pronunţării deciziei obiectul dedus judecăţii nu mai era în fiinţă, în sensul că expirase perioada de 90 de zile de suspendare a autorizaţiei de funcţionare a societăţii, sancţiune dispusă prin ordonanţa a cărei anulare s-a solicitat.
Revizuienta a invocat ca temei de drept prevederile art. 322 pct. 2 şi 3 C. proc. civ., în sensul că instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut şi că obiectul pricinii nu se află în fiinţă.
Examinând cererea în raport de actele dosarului şi faţă de prevederile legale invocate, Curtea va respinge cererea de revizuire ca nefondată.
Prin ordonanţa nr. 149 emisă la data de 27 aprilie 1999, C.N.V.M. a dispus sancţionarea S.V.M. E.B.G. S.A. cu suspendarea pe o perioadă de 90 de zile a autorizaţiei de funcţionare şi obligarea societăţii să restituie proprietarilor valorile mobiliare tranzacţionate sau să-i despăgubească corespunzător.
La data de 29 iunie 1999, societatea a formulat acţiune în justiţie, solicitând anularea ordonanţei C.N.V.M. ca fiind nelegală şi netemeinică. Cererea reclamantei respinsă iniţial prin sentinţa civilă nr. 50 din 23 ianuarie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, a fost admisă în urma promovării recursului, prin Decizia nr. 3607 din 12 noiembrie 2001,Curtea Supremă de Justiţie dispunând anularea ordonanţei C.N.V.M. nr. 149/1999.
Întrucât instanţa s-a pronunţat exclusiv asupra obiectului cererii, respectiv a dispus anularea actului administrativ în litigiu, nu se regăseşte cazul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 2 C. proc. civ.
De asemenea, cererea de revizuire nu poate fi primită nici în raport de prevederile art. 322 pct. 3 C. proc. civ., neavând relevanţă că, încă pe parcursul primei judecăţi (dosar nr. 921/1999 al Curţii de Apel Bucureşti ), perioada de timp pentru care se aplicase sancţiunea expirase, acţiunea formulată de reclamantă nefiind suspensivă de executare.
Nu se poate susţine că, prin executarea sancţiunii, obiectul pricinii nu ar mai fi în fiinţă, prin ordonanţa atacată dispunându-se, alături de suspendarea autorizaţiei pe timp de 90 de zile şi obligarea societăţii să restituie proprietarilor valorile mobiliare tranzacţionate sau plata contravalorii lor.
În raport de cele expuse mai sus, Curtea va respinge cererea de revizuire ca nefondată.
Văzând şi dispoziţiile art. 274 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea revizuire formulată de C.N.V.M. împotriva deciziei nr. 3607 din 12 noiembrie 2001 a Curţii Supreme de Justiţie.
Obligă revizuienta la 2.500.000 lei cheltuieli de judecată către intimata S.V.M. E.B.G. S.A Bucureşti.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 septembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 77/2001. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5180/2001. Contencios → |
|---|
