ICCJ. Decizia nr. 97/2001. Contencios. Anulare act control financiar. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.97
Dosar nr.1025/2001
Şedinţa publică din16 ianuarie 200.
Asuprarecursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta S.C."S" SA a chemat în judecată Administraţia Financiară Craiova, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Dolj şi Ministerul Finanţelor Publice, solicitând instanţei ca în contradictoriu cu pârâţii şi pe calea contenciosului administrativ să dispună anularea parţială a procesului verbal nr. 39868 din 6 octombrie 1999, anularea hotărârii nr. 52 din 28 octombrie 1999 întocmită de Administraţia Financiară, anularea dispoziţiei nr.16 din 9 martie 2000 a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Dolj şi anularea deciziei nr.719 din 27 aprilie 2000 emisă de Ministerul de Finanţe.
În motivarea acţiunii reclamanta a susţinut că nu datorează plata sumei de 134.699.814 lei şi majorări de întârziere, întrucât din acestea suma de 52.215.625 lei este stinsă conform O.M.F. nr. 620/1997, iar suma de 82.484.189 lei nu se datorează conform OUGnr.68/1999, pentru că TV.
s-a plătit la 31 august 1999.
Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 550 din 27 octombrie 2000 a admis în parte acţiunea introdusă de reclamanta S.C."S" SAîn sensul anulării parţiale a actului de control, a menţinerii dispoziţiei şi deciziei pentru suma de 134.699.814 lei şi exonerării de plată, menţinând restul.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut că reclamanta achitând integral la termenele stabilite de lege, obligaţiile de plată reflectate în declaraţiile de impunere şi în contabilitate, în mod greşit s-a aplicat art. 2.3 din O.M.F. nr. 620/1997, întrucât reclamanta nua făcut plăţi parţiale în contul obligaţiilor bugetare înregistrate şi a respectat termenele de plată ale acestora.
A mai reţinut şi că reclamanta a achitat debitul restant până la 31 august 1999 astfel că nu eraobligată nici la plata majorărilor de întârziere în sumă de 82.484.189 lei.
Împotriva acestei sentinţe considerată nelegală şi netemeinică a declarat recurs Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Dolj, în nume propriu, în numele Administraţiei Financiare a municipiuluiCraiova şi în numele Ministerului Finanţelor Publice.
Recurenţii au susţinut, în esenţă că soluţia instanţei de fond este greşită, întrucât începând cu data de 1 aprilie 1997 societatea avea obligaţia de a stinge obligaţiile bugetare în ordinea vechimii debitului şi a majorărilor deîntârziere conform O.M.F. nr. 620/1997.
Referitor la suma de 82.484.189 lei, reprezentând majorări de întârziere aferente debitelor la 30 aprilie 1999 a susţinut că pentru a beneficia de prevederile OGnr. 68/1999 petenta avea obligaţia de a achita în întregime până la 31 august 1999 debitele restante la 30 aprilie 1999.
Recursul este nefondat.
În fapt prin procesul verbal nr. 698 din 6 octombrie 1999 organele de control ale Administraţiei Financiare Craiova verificând perioada 1 iulie 1993 – 6 octombrie 1999 au constatat că S.C."S" SA nu a aplicat prevederile Ordinului Ministrului Finanţelor nr.620/1997 şi a Normelor de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr.11/1996, potrivit cărora plăţile făcute după 31 martie 1997, majorările de întârziere aferente acestora se operează în evidenţă în ordinea vechimii debitului restant existent ce reprezintă taxa pe valoarea adăugată şi apoi în contul majorărilor de întârziere aferente.
Prin acest proces verbal au fost stinse din debitul achitat majorările de întârziere în sumă de 52.215.625 lei, societatea având obligaţia de a le înregistra în contabilitate.
Societatea reclamantă a contestat această sumă, precum şi pe aceea de 82.484.189 lei reprezentând majorări de întârziere calculate pentru debitul existent la 30 aprilie 1999 şi pentru care s-a solicitat reeşalonarea la plată conform OGnr.68/1999, printr-o interpretare eronată, de către organele de control, a prevederilor art.4 alin.1 dinaceastă ordonanţă.
Adresându-se cu contestaţie, pe rând, la Administraţia Financiară Craiova, laDirecţia Generală a Finanţelor Publice Dolj şi la Ministerul Finanţelor Publice aceasta i-a fost soluţionată nefavorabil, motiv pentru care a formulat acţiune la Curtea de Apel Craiova.
În cauză s-a dispus şi efectuarea unei expertize contabile în care expertul a conchis că debitul de 134.699.814 lei nu are temei legal, acesta fiind stabilit eronat de organele de control prin interpretarea eronată a prevederilor OGnr. 68/1999 a OGnr. 11/1996 şi prevederilor pct. 2.2; 2.3 şi 2.4 din Normele Ministerului Finanţelor aprobate prin O.M.F. nr.620/1997 şi astfel că acest debit urmează a fi anulat parţial, suma de mai sus urmând să fie restituită în contul reclamantei care şi-a achitat toate obligaţiile faţă de bugetul de stat..
Într-adevăr, aşa cum corect a reţinut şi instanţa de fond, reclamanta şi-a achitat integral obligaţiile de plată reflectate în contabilitate astfel că în mod greşit s-au aplicat în cauză dispoziţiile art .2.3 din O.M.F. nr. 620/1997, societatea nefăcând plăţi parţiale ale obligaţiilor bugetare ci a respectat termenele de plată ale acestora.
Pe de altă parte, potrivit art. 2 din OUGnr.68/1999 privind stimularea plăţii obligaţiilor faţă de bugetul de stat, în categoria majorărilor de întârziere sunt cuprinse şi majorările de întârziere stabilite prin acte de constatare încheiate de organele competente, ulterior datei intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, datorate pentru impozite, taxe şi alte venituri ale bugetului de stat pentru perioada de până la 30 aprilie 1999.
Întrucât în cauză reclamanta a achitat debitul restant la 30 aprilie 1999, până la 31 august 1999 conform dispoziţiilor art. 1 şi 4 din sus-menţionatul act normativ nu era obligată nici la plata majorărilor de întârziere în sumă de 82.484.189lei.
Faţă de această situaţie soluţia instanţei de fond de anulare a procesului verbal de control pentru suma de 134.699.814 lei, precum şi de anulare a hotărârii dispoziţiei şi deciziei Ministerului Finanţelor, este temeinică şi legală.
Examinând şi din oficiu hotărârea atacată sub toate aspectele de legalitate şitemeinicie şi neconstatându-se existenţa nici unui motiv de casare recursul declarat în cauză urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Dolj în nume propriu, în numele Administraţiei Finanţelor Publice a municipiului Craiova şi al Ministerului Finanţelor Publice împotriva sentinţei civile nr. 550 din 27 octombrie 2000 aCurţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi16 ianuarie 2004.
| ← CSJ. Decizia nr. 961/2001. Contencios | CSJ. Decizia nr. 974/2001. Contencios → |
|---|
