CSJ. Decizia nr. 1282/2002. Contencios. Anulare act control financiar. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.1282
Dosar nr.1172/2002
Şedinţa publică din 28 martie 2003
S-au luat în examinare recursurile declarate de Administraţia Finanţelor Publice a municipiuluiDej şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj împotriva sentinţei civile nr.35 din 24 ianuarie 2002 aCurţii de Apel Cluj –Secţia comercială şi de contencios administrativ.
La apelul nominals-au prezentat: recurentele pârâte Administraţia Finanţelor Publice a municipiuluiDej şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj, ambele reprezentate deconsilierul juridic B.E. şi intimata reclamantă Societatea comercială „C.R.T." SRLprin avocatul B.A.
Procedura completă.
Consilierul juridic B.E. a solicitat admiterea recursurilor, casarea sentinţei atacate şi în fond respingerea acţiunii formulate deS.C. „C.R.T." SRL.
Avocatul B.A. a pus concluzii de respingere aambelor recursuri. Cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
S.C. „C.R.T." SRL. în contradictoriu cu Administraţia financiară Dej şi Direcţia generală a finanţelor publice Cluj, a solicitat anularea deciziei nr.1 din 6 februarie 2001 emisă de cea de a doua pârâtă şi a hotărârii nr.12 din 6 noiembrie 2000 a Administraţiei financiare Dej şi aprocesului verbal nr.15946 din 30 octombrie 2000 şi exonerarea de la plata sumei de 181.315.807 lei.
Reclamanta a susţinut că pentru o parte din operaţiunile de transport internaţional aferente importurilor de mărfuri, organele de control au considerat în mod abuziv că nu beneficiază de cota 0 la TVA, solicitând alte documente decât cele prevăzute în actele normative în vigoare pentru justificarea cotei 0.
Judecâtoria Dej, prin sentinţa nr.763 din 12 aprilie 2001, a declinat competenţa de soluţionareîn favoarea Curţii de Apel Cluj care prin sentinţa nr.35 din 24 ianuarie 2002, a admis acţiunea în parte, a anulat actele contestate în parte şi a exonerat pe reclamantă de plata sumei de 65.443.060 lei TVA şi 115.618.043 lei majorări de întârziere şi a menţinut obligaţia de plată pentru suma de 254.704 lei majorări de întârziere la TVA. A obligatpârâţii la plata sumei de 17.618.092 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel instanţei a avut în vedere concluziile expertizei efectuate în cauză.
Considerând hotărârea netemeinică şi nelegală, pârâtele au declarat recurs şi au solicitat admiterea lor, casarea sentinţei şi în fond respingerea acţiunii, actele contestate fiind legale.
S-a susţinut că, organul de control în mod corect a constatat că, în unele cazuri, pentru operaţiunile de transport internaţional de mărfuri aferente importurilor, contractate cu agenţi economici cu sediul în străinătate, nu s-au prezentat declaraţii vamale de import, iar în declaraţiile vamale de import prezentate s-a constatat că nu este inclusă în contravaloarea transportului.
Se arată căfacturile de transport ale reclamantei nu suntştampilate de autorităţile vamale, de aici rezultă că valoarea transportului nu a fost inclusă în valoarea în vamă a mărfurilor importate, astfel nu se aplică cota 0 TVA.
Recursurile sunt nefondate.
Prin procesul verbal de rambursare TVA nr.15946 din 30 octombrie 2000 pentru perioada supusă controlului iulie 1998 – noiembrie 1999 s-au stabilit în sarcina reclamantei cu titlu de datorii la bugetul de stat, suma de 65.443.060 lei TVA şi 115.872.747 lei majorări de întârziere.
În calea administrativă de contestare soluţiile au fost de respingere(obiecţiunile prin hotărârea nr.12 din 6 noiembrie 2000 a Administraţiei financiare Dej, iar contestaţia prin Decizia nr.1 din 6 februarie 2001 a Direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar Cluj).
În cauză, s-a efectuat o expertiză, la care părţile nu au formulat obiecţiuni.
Din concluziile acesteia, rezultă că pentru perioada supusă controlului (iulie 1998 – noiembrie 1999), din activitatea desfăşurată reclamanta a realizat pe anul 1998 venituri brute însumă de 147.231.500 lei, TVA colectată fiind de 26.549.942 lei deductibilă 56.081.432 lei.
În anul 1999 veniturile brute realizateau fost de 396.609.760 lei, TVA colectată fiind de 71.519.794 lei şi deductibilă 287.770.266 lei.
A rezultatîn total venituri de 543.841.260 lei, precum şi suma de 245.781.962 lei TVA de recuperat, iar datorii la bugetmajorări de întârziere la TVA pe anul 1998, în sumă de 254.704 lei.
Ordonanţa Guvernului nr.3471997, la lit.c pct.e prevede că beneficiază de cota zero de TVA „transportul şi prestările de servicii accesorii transportului, aferente mărfurilor din import, efectuate pe parcurs externe şi pe parcurs intern până la punctul de vămuire şi de întocmire a declaraţiei vamale".
Conform prevederilor art.17 lit.c pct.i din Ordonanţa Guvernului nr.3/1992 republicată şi pct.9.18 lit.b din Hotărârea Guvernului nr.512/1998, sunt supuse cotei zero de TVA „serviciile prestate de agenţii economici cu sediul în România, contractele cubeneficiari cu sediul sau domiciliul în străinătate şi a căror contravaloare a fost inclusă în valoarea în vamă, aferente bunurilor din import".
Potrivit prevederilor pct.3.3, cap.III din Normele pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr.3/1992 privind TVA aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.512/1998 „pentru activitatea de transport de persoane şi de mărfuri, loculimpozitării este locul unde se efectuează transportul în funcţie de punctul de plecare şi de cel de sosire".
Conform dispoziţiilor art.17 lit.c, pct.a din Hotărârea Guvernului nr.512/1998, cota zero de TVA se acordă pentru „exportul debunuri şi prestările de servicii legate direct de exportul bunurilor, efectuate de agenţii economici cu sediul în România", iar potrivit criteriilor stabilite la art. mai sus menţionat, lit.c, pct.9.13 pentru transportul mărfurilor exportate la destinaţie în străinătate se aplică cota zero de TVA pe baza următoarelor documente:
a)documentul de transport internaţional în originalavândconfirmareadestinatarului privind recepţia mărfii;
b)poliţa de asigurare şi/sau de reasigurare.
Potrivit prevederilor art.17 lit.c, pct.9.18, ultimul alineat din Hotărârea Guvernului nr.512/1998 „justificarea cotei zero pentru serviciile prevăzute la lit.a-c de mai sus se face cu: contractele încheiate cu partenerii externi, sau, după caz, comanda acestora,factura externă, dovada încasării facturilor externe sau după caz a introducerii în bancă a declaraţiei de încasare valutară".
Din analiza documentelor societăţii reclamante, raportate la dispoziţiile mai sus arătate, instanţa în mod corect a reţinut că societatea reclamantă beneficiază de cota 0 la TVA pentru transporturi internaţionale de mărfuri pe care le-a efectuat în perioada iulie 1998 – noiembrie 1999.
Astfel, pentru veniturile realizate din transportul mărfurilor exportate la destinaţie în străinătate există documente justificative conform Hotărârii Guvernului nr.512/1998 pct.9.13 lit.a şi b şi societatea a beneficiat de cota 0.
Pentruveniturile realizate din transportul aferent bunurilor din import societatea reclamantă justifică cota 0 cu CMR –uri, contracte sau comenzi, poliţe de asigurare şi facturi emise, documentele prezentate, încadrându-se în normele legale.
Pentru veniturile din transportul aferent mărfurilor din import efectuate pe parcurs extern şi pe parcurs intern până la punctul de vămuire şi de întocmire a declaraţiei vamale, expertul a stabilit că au existat situaţii în care reclamanta nu a prezentat spre identificarescrisoarea de transport internaţional, ori aceasta nu avea ştampila şi semnătura reprezentantului vamal, ori din conţinutul ei rezultă că transportul s-a efectuat de către o altă societate. În consecinţă, pentru veniturile astfel realizate s-a calculat TVA, prin aplicarea cotei de 22%.
Pentru veniturile realizate din transportul aferent transporturilor prezentate de agenţii, contractate cu beneficiarii cu sediul saudomiciliul în străinătate, cota 0 de TVA a fost justificată cu contractele încheiate cu partenerii externi sau cu comenzile acestora, factura externă, dovada încasării acesteia fiind făcută conform Hotărârii Guvernului nr.512/1998 pct.9.18.
În perioada supusă controlului, societatea reclamantă a emis facturi pentru care nu a justificatcota 0 de TVA în valoare de 543.841.260 lei.
Expertiza a arătat că, aplicând asupra acestor venituri cota de 22% TVA şi ţinând seama de TVA-ul deductibil arezultat că reclamanta nu datorează bugetului de stat decât suma de 254.704 lei majorări de întârziere la TVA.
La expertiză nu s-au formulat obiecţiuni, astfel că, soluţia instanţei fiind temeinică şi legală, recurentele se privesc nefondate şi în baza art.312 Cod procedură civilă, urmează a fi respinse.
Potrivit art.274 Cod procedură civilă, recurentele vor fi obligate la 15 milioane lei cheltuieli de judecată către societatea reclamantă, reprezentând onorariu de avocat, dovedit cu actul existent la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de Administraţia Finanţelor Publice a municipiuluiDej şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj împotriva sentinţei civile nr.35 din 24 ianuarie 2002 aCurţii de Apel Cluj –Secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondate.
Obligă recurentele la 15.000.000 lei cheltuieli de judecată.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1280/2002. Contencios. Anulare ordin al... | CSJ. Decizia nr. 1283/2002. Contencios. Anulare act control... → |
|---|
