CSJ. Decizia nr. 1321/2002. Contencios. în anulare. Contestaţie în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.1321
Dosar nr.1068/2002
Şedinţa publică din1 aprilie2003
S-a luat în examinare, cererea de revizuire formulată de Direcţia Generalăde Muncăşi Solidaritate Socială Bucueşti,împotrivadeciziei nr.1056 din 19 februarie 2002 a Curţii Supreme de Justiţie-Secţia de contencios administrativ.
La apelul nominal s-a prezentat: revizuienta Direcţia Generală de Muncă şi Solidaritate Socială Bucureşti, prin consilierul juridic D.A.T., lipsind intimatul N.I.
Procedura completă.
Curtea,a pus în discuţie tardivitatea formulării cererii, excepţie invocată de intimatul N.I. prin întâmpinarea formulată în cauză.
Consilierul juridic D.A.T. a apreciat că cererea a fost formulată în temeiul prevăzut de lege şi a cerut admiterea acesteia.
CURTEA
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul N.I. a chemat în judecatăDirecţia Generală de Muncă şi Protecţie Socială, Bucureşti, solicitând, pe calea acţiunii în contencios administrativ, anularea deciziei nr.255 din 18 decembrie 2000şi recunoaşterea dreptului său de beneficiar al Decretului-Lege nr.118/1990, drept prevăzut de art.1 lit."c" din Legea nr.189/2000.
In motivareaacţiunii reclamantul a arătat că în anul 1940a fost strămutat în altă localitate din motive etnice întrucât, fiind de naţionalitate bulgară, era socotit străin.
Curtea de Apel Bucureşti-Secţia contencios administrativ, prin sentinţa civilănr.407 din 2 aprilie 2001, a admis în parte acţiunea, a disjuns capătul de cerere privind stabilirea drepturilor înbaza Decretului-lege nr.189/1990de capătul de cerere întemeiat pe OG nr.105/1999, a menţinut Decizia nr.255 din 18 decembrie 2000, emisă de pârâtă şi a trimis cererea reclamantului de recunoaştere a persecuţiei din motive etnice D.G.M.P.S. spre competentă soluţionare.
Impotrivaacestei soluţii a declarat recurs pârâta Direcţia Generală de Muncăşi Solidaritate Socială Bucureşti, susţinând, în esenţă, căhotărârea pronunţată este lipsită de temei legal şi a fost dată cu aplicarea greşită a legii, întemeindu-se pe o apreciere eronată a probelor administrate.
Curtea Supremă de Justiţie, prin Decizia nr.1056 din 19 martie 2002 a respins recursul ca nefondat, reţinând că reclamantul a făcut dovada că în anul 1940 a fost strămutat în mai multe rânduri din motive etnice, astfel că, în raport cu dispoziţiileOG nr.105/1999 de modificarea şi completarea Decretului-lege nr.118/1990, soluţia primei instanţe fiindlegală şi temeinică.
Impotriva deciziei pronunţată de instanţa de recurs, pârâta Direcţia Generală de Muncă şi Solidaritate Socială Bucureşti a formulat contestaţie în anulare, expediată la data de 01 aprilie 2002 (conform dovezii de la fila 2), precizândcă motivele urmează a fi invocate după redactarea deciziei.
Prin înscrisul înregistrat la data de 19 iunie 2002(fila 5), D.G.M.S.S. Bucureşti formulează motivele de revizuire împotriva deciziei nr.1056 din 19 februarie 2002, pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie, întemeindu-şi cererea de revizuire pe dispoziţiile art.322 alin.1 pct.1 din Codul de procedură civilă.
Revizuienta a susţinut, în esenţă, că hotărârea cuprinde dispoziţii ce nu pot fi duse la îndeplinire.
In acest sens, după ce, în prealabil, a reiterat susţinerile formulate în faţa primei instanţe cu privirela fondul pricinii, aprecizat că potrivit modificărilor aduse OG nr.105/1999, prin Legea nr.189/2000 şi Legea nr.367/2001, Direcţia Generală de Muncă şi Solidaritate Socială- Bucureşti nu mai poate analiza şi nici revizui cererile de acordare a drepturilor conform Legii nr.189/2000, această calitate revenind Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti.
Curtea, mai înainte de a examina motivele invocate prin cererea formulată, care este cerere de revizuire, astfel cum rezultă din temeiul de drept invocatşi confirmat de reprezentanta D.G.M.S.S. la şedinţa din 19 noiembrie 2002, va verifica cererea sub aspectul respectării termenului legal de formulare a acesteia, excepţia de tardivitatefiind pusăîn discuţia părţiiprezente.
Excepţia se impune a fi admisă pentru motivele ce se vor arăta în continuare.
Potrivit prevederilor art.324(1)din codul de procedură civilă termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti, în cazurile prevăzute de art.322 pct.1; 2 şi 7 alin.(1) de la comunicarea hotărârii definitive, iar când hotărârile au fost date de instanţe de recurs după evacuarea fondului, de la pronunţare; pentruhotărârile prevăzute la punctul 7(2) de la pronunţarea ultimei hotărâri.
Decizia nr.1056 a Curţii Supreme de Justiţie-Secţia de contencios administrativ, a cărei revizuire se solicită, a fost pronunţată la data de 19 martie 2002, când revizuienta a fost prezentă prin consilierul juridic care a susţinut motivelescrise de casare.
Cum, în cauză, cererea de revizuire a fostformulată în temeiul dispoziţiilor art.322 pct.1 şi având în vedere că revizuienta a luat cunoştinţă de hotărârea atacată la data pronunţării, respectiv 19 februarie 2002, cererea formulată la 01 aprilie 2002 şi motivată ca fiind cerere de revizuire la 19 iunie 2002 se constată a fi tardivă în raport cu dispoziţiile art.324(1) din Codul de procedură civilă,
In consecinţă, faţă de cele de mai sus,cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca tardiv introdusă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de revizuire formulată de Direcţia Generală de Muncă şi Solidaritate Socială a Municipiului Bucureşti împotriva decizieinr.1056 din 19 februarie 2002a Curţii Supreme de Justiţie-Secţia de contencios administrativ, ca tardivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 aprilie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1349/2002. Contencios. Nulitatea certificatului... | CSJ. Decizia nr. 1319/2002. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
