CSJ. Decizia nr. 1424/2002. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.1424
Dosar nr.1555/2002
Şedinţa publică din8 aprilie2003
S-a luat în examinare recursul declarat deSC „U.O.T." SAîmpotrivasentinţei civile nr.1/F din 21 ianuarie 2002 a Curţii de Apel Galaţi-Secţia comercială şi şi de contencios administrativ.
La apelul nominal s-a prezentat recurenta-reclamantăreprezentată de avocatul C.E. şi intimatele-pârâte Direcţia Generală a Vămilor şi Direcţia Regională Vamală Galaţi, reprezentate de consilierul juridic C.C.
Procedura completă.
Instanţa din oficiu a pus în discuţieîmprejurarea că pricina nu a fost soluţionată în contradictoriu cu Biroul Vamal Galaţi emitentul actelor constatoare atacate.
Avocatul C.E a precizat că sentinţa este pronunţată în fond după casare, iar instanţa supremăîn motivele de casare nu a apreciat necesară citarea în cauză şi a acestei autorităţi. A mai susţinut că s-a solicitat anularea deciziei nr.2290 din 10 noiembrie 1999 a Direcţiei Generale a Vămilor care a avut calitate procesuală la judecarea în fond a cauzei
In susţinerearecursului declarat de societatea pe care o reprezintă avocatulC.E. a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinţei atacate, cu consecinţa admiterii acţiunii SC „U.O.T." SA.
Consilierul juridic C.C. a lăsat la aprecierea instanţeisoluţionarea excepţiei invocate din oficiu iar în fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea hotărârii Curţii de Apel Galaţi, ca legală şi temeinică.
Reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a pus concluzii de admitere a recursului şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe pentru a se cita biroul vamal.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 8 decembrie 1999 reclamantaSC „U.O.T." SAa solicitat anularea deciziei nr.2229/10 noiembrie 1999 a Direcţiei Generale a Vămilor şi exonerarea de plata sumei de 169.008.962 lei taxe vamale, TVA şi penalităţi de întârziere.
Reclamanta a arătat că prin actele constatatoare nr.2,3,4,5 din 10 iunie 1999Biroul Vamal Galaţi Giurgiuleşti a stabilit în mod greşitîn sarcina sa această sumăde plată reţinând eronat că pentru importurile efectuate cu DIV nr.121 din 13 noiembrie 1998 nr.131/14 noiembrie 1998, nr.143/12 decembrie 1998 şi nr.79/19 februarie 1999nu era exceptată de la plata taxelor vamale, în realitate fiind aplicabile dispoziţiile art.13 lit.a din OU nr.92/1997.
Prin sentinţa civilă nr.1 din 21 ianuarie/2002 a Curţii de Apel Galaţi-Secţia comercială şi de contencios administrativ, pronunţată în fond după casarea sentinţei civile nr.159 /2000 a aceleiaşi instanţe de către Curtea Supremă de Justiţie-Secţia contencios administsrativ prin Decizia nr.1083/2001, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
S-a reţinut că bunurile în discuţie importate nu cad sub incidenţa dispoziţiilor art.13 lit.a) din OU nr.92/1997.
Impotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen reclamanta criticând-o pentru nelegalitate şi netemeiniciesusţinând înesenţă căimporturile de bunuri efectuate în perioada 13 noiembrie 1998 – 19 februarie 1999 sunt exceptate de la plata taxelor vamale şi a TVA, conform detalierilor de la filele 5-7 din dosar.
Verificând cauza în funcţie de motivarea recursului în lumina dispoziţiilor art.3041 Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este fondat pentru un alt motiv de casare pus în discuţia părţilor conform art.306 alin.2 din codul de procedură civilă şi anume neparticiparea în cauză a Biroului Vamal Galaţi Giurgiuleşti.
Această autoritate administrativă a emis actele constatatoare nr.2,3,4,5 din 10 iunie 1999 carereprezintă titlul pentru creanţa statului contestată de recurenta-reclamantă.
Potrivit dispoziţiilor art.10 din Legea nr.29/1990 cu referire la dispoziţiile art.85 Cod procedură civilă, instanţa nu poate soluţiona cauzafără citarea autorităţilor care au emis actele atacate prin acţiune.
Instanţa de fond nu a soluţionat cauza în contradictoriu şi cu biroul vamal menţionat pronunţând astfel o soluţie nelegală.
Pe cale de consecinţă, în baza art.313 Codprocedură civilă sentinţa se va casa în temeiul dispoziţiilor art.304 pct.5 cu referire la art.312 alin.3 din Codul de procedură civilă, iar cauza va fi trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Având în vedere soluţia adoptată în recurs, celelalte motive de casare nu se vor analiza urmând a fi apreciate de instanţa de rejudecare la soluţionarea în fond a pricinii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de SC „U.O.T." SAîmpotrivasentinţei nr.1/F din 21 ianuarie 2002 a Curţii de Apel Galaţi, Secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceiaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi8 aprilie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 1352/2002. Contencios. Refuz acordare drepturi... | CSJ. Decizia nr. 1426/2002. Contencios. Refuz de a fixa termen... → |
---|