CSJ. Decizia nr. 1443/2002. Contencios. Anulare decizie M.F. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.1443
Dosar nr.926/2002
Şedinţa publică din8 aprilie 200.
S-a luat în examinare recursul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Bacău în nume propriu şi al Ministerului Finanţelor Publice împotriva sentinţei civile nr.7 din 22 iunie 2002 a Curţii de Apel Bacău, Secţia comercială şi de contencios administrativ.
La apelul nominal s-au prezentat: recurentul pârât Ministerul Finanţelor Publice şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Bacău prin consilierul juridic E. B. şi intimata reclamantă SC „C. I." SRL Bacău prin avocatul I. D.
Procedura completă.
Consilierul juridic E. B.a solicitat admiterea recursului aşa cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinţei atacate şi în fond respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
Avocatul I. D. şi reprezentanta Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, având pe rând cuvântul, au solicitat respingerea recursului ca nefondat, menţinerea legală şi temeinică a sentinţei atacate.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea civilă înregistrată sub nr.4512/2001, reclamanta SC „C. I." SRL Bacău în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor Publice şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bacău, a solicitat ase dispune anularea deciziei nr.1793 din 5 noiembrie 2001 a Ministerului Finanţelor Publice, Direcţia generală de soluţionare a contestaţiilor.
În motivarea acţiunii, a arătat că în obiectul său de activitate figurează şi lucrări de construţii clădiri, alte lucrări de construcţii inginereşti şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriere.
A arătat că a solicitat în scris rambursarea sumei de 1.061.454.432 lei TVA prin cererea înregistrată sub nr.36571 din 11 iulie 2001.
Prin procesul-verbal din 10 august 2001,Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bacău a respins la rambursare suma solicitată pe motiv că autorizaţia de construire pentru imobilul din Bucureşti, str. Jean Monet nr.37-39 a fost emisă pe numele persoanelor fizice T. C. şi T. S. la 3 februarie 1997, iar ulterior, la 12 aprilie 2001, s-a adăugat şi persoana juridică.
Contestaţia împotriva procesului-verbal din 10 august 2001 s-a respins de Ministerul Finanţelor Publice ca fără obiect – Decizia nr.1739 din 5 noiembrie 2001 – pentru sumele de 1.004.261.074 lei şi 50.612.956 lei TVA.
Se pretinde că este o situaţie nouă în raport de faptul că la 12 aprilie 2001 s-au dat autorizaţii de construcţii şi pentru firmă neputându-se delimita cât din dreptul de deducere TVA aferent investiţiei în curs se cuvine societăţii şi cât persoanelor fizice.
În raport de această soluţie, Direcţia Generală de soluţionare a contestaţiilor avea obligaţia să analizezecontestaţia în fond.
Prin întâmpinarea depusă, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bacău amenţionat că s-a acceptat pentru rambursare TVA în cuantum de1.004.261.074 lei. Reclamanta şi-a restrâns acţiunea la această sumă.
Instanţa de fond a constatat că suma de 1.061.454.432 lei a făcut obiectul procesului-verbal nr.10 din 10 august 2001, respingerea de la rambursare având şi o altă motivaţie decât cea din procesul-verbal nr.35453 din 22 mai 2001, astfel încât Direcţia Generală de Soluţionare a contestaţiilor din Ministerul Finanţelor Publice avea obligaţia să se pronunţe pe fondul cauzei. În acest sens, s-a hotărât desfiinţarea deciziei nr.1793/2001 pct.1 şi trimiterea cauzei pentru soluţionarea fondului la Direcţia citată mai sus.
Împotriva sentinţei a declarat recurs Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Bacău în nume propriu şi în numele Ministerului Finanţelor Publice, criticând-o astfel:
Prin procesul-verbal de control nr.35453 din 22 mai 2001,organul fiscal a respins cererea de rambursare a TVA în cuantum de 1.004.261.074 lei, motivat de faptul că reclamantei nu-i pot fi aplicabile dispoziţiile art.19 pct.b din OUG nr.17/2000 şi art.3 pct.31O.M.F. nr.65/2000 şi ca atare organul fiscal competent s-a pronunţat pe fondul cererii privind acest aspect.
Al doilea act de control din august 2001 vizeazăalte obligaţii bugetare, iar cu privire la rambursarea TVA s-a motivat că a fost respinsă prin procesul-verbal încheiat în luna mai 2000.
Organul fiscal a avut în vedere perioade diferite şi obligaţii bugetare diferite.
S-a contestat o sumă ce nua făcut obiectul controlului din august 2001.
Analizându-se actele şi lucrările dosarului, constatăurmătoarele:
Prin procesul verbal din 22 mai 2001 s-a respins cererea de rambursare întrucât autorizaţiile de construcţie pentru imobilul din str. Jean Monet nr.37-39 erau pentru persoană fizică nefiind deci îndeplinite condiţiile pevăzute expres de art.19 pct.bOUG nr.17/2000 privind TVA.
Între timp s-a obţinut autorizaţie de construcţie şi pe numele societăţii astfel că fiind o situaţie nouă a solicitat rambursarea TVA pentru aceste lucrări, acest lucru fiind supus controlului şi soluţionat prin procesul-verbal din 10 august 2001.
Respingerea s-a făcut pe acelaşi temei ca în cadrul controlului finalizat cu procesul-verbal din mai 2001.
În contestaţia adresată Direcţiei de soluţionare a Ministerului Finanţelor Publice s-a respins acest capăt de cerere ca fără obiect.
Din procesul-verbal din 10 august 2001 fila 6 şi urm. dosar fond rezultă că verificarea s-a făcut ca urmare a soluţionării cererii de rambursare TVA depusă şi înregistrată la organul fiscal teritorial sub nr.36571 din 11 iulie 2001 în sumă de1.061.454.432 lei, pentru perioada de realizare ainvestiţiilor până la punerea în funcţiune respectivmartie – iunie 2001 pentru impozite şi taxe, noiembrie – iunie 2001 pentru fondurile speciale.
Prin procesul-verbal citat mai sus s-a respins la rambursare suma de1.033.925.025 lei, cu motivarea neîncadrării în condiţiile art.19 litera b din OUG nr.17/2000, pentru că nu s-a făcut dovada că investiţia în cauză este proprietatea SC „C. I." SRL Bacău.
Împotriva acestui proces-verbal firma aformulat contestaţie.
Direcţia generală de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, prin Decizia nr.1793 din 5 noiembrie 2001 a respins ca fiind fără obiect cererea pentru capetele privind suma de 1.004.261 074 lei, precum şi suma de 50.612.956 lei reprezentând TVA – fila 20 dosar fond.
Prinacţiunea înregistrată la Curtea de Apel Bacău sub nr.4512/2001, s-a formulat plângere, solicitându-se anularea deciziei nr.1793/2001 cu motivarea că la 12 aprilie 2001 s-a adăugat şi persoana juridică în calitate de investitor, neputându-sedelimita cât din dreptul de deducere TVA aferent investiţiei în curs este aferent societăţii şi cât persoanei fizice.
Direcţia generală de soluţionare a contestaţiilor a reţinut că cererea de rambursare TVA solicitată a fost respinsă prin procesul-verbal nr.35453 din 22 mai 2001, deşi dobândise şi societateacalitatea de investitor şi a considerat sub acest aspect „lipsă de obiect".
În mod legal instanţa de fond aconsiderat că se impune desfiinţarea deciziei nr.1793 din 5 noiembrie 2001 punctul 1 şi trimiterea cauzei Direcţiei generale de soluţionare a contestaţiilor Ministerului Finanţelor Publice pentru judecarea fondului sub acest aspect.
Constatându-se recursul nefondat, se va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Bacău în nume propriu şi al Ministerului Finanţelor Publice împotriva sentinţei civile nr.7 din 22 iunie 2002 a Curţii de Apel Bacău, Secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefonat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 aprilie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1437/2002. Contencios. Refuz acordare drepturi... | CSJ. Decizia nr. 1446/2002. Contencios. împotriva deciziei... → |
|---|
