CSJ. Decizia nr. 1465/2002. Contencios. împotriva deciziei Curtii de Conturi Sectia Jurisdictionala. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.1465
Dosar nr.2042/2002
Şedinţa publică din9 aprilie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de Regia Naţională a Pădurilor împotriva deciziei nr.256 din 31 mai 2002 a Curţii de Conturi-Secţia Jurisdicţională.
La apelul nominal nominal s-au prezentat: intimaţii C.I., D.Gh. şi R.C. reprezentaţi de avocatul P.A., lipsind recurenta Regia Naţională a Pădurilor şi intimata Curtea de Conturi a României.
Procedura completă.
Avocatul P.A. a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi obligarea recurentei la platacheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr.65 din 26 noiembrie 2001, Colegiul Jurisdicţional al Curţii de Conturi a admis contestaţia formulată de C.I., D.Gh. şi R.C. împotriva deciziei de imputare nr.384 din 18 iulie 2001emisă de Regia Naţională a Pădurilor prin care s-a imputat acestora suma de 23.634.USD prejudiciu plus suma de 70.997.USD penalităţi de întârziere, anulând-o ca prematuremisă.
RegiaNaţională a Pădurilor a fost obligată la câte 2.000.000 lei cheltuieli de judecată în favoarea celor trei contestatori.
Instanţa a reţinut că între Regia Naţională a Pădurilor-Direcţia Silvică Reşiţa şi SC"M.S."SRL s-a încheiatun contract în baza căruiabeneficiarul a plătit în avans marfa contractată, dar furnizorul nu alivrat-o.
Drept urmare, Direcţia Silvică Reşiţa a suferit un prejudiciu în sumă de 23.634. USD pluspenalizările aferenteşi în consecinţă pentru recuperarea acestora s-a emis Decizia de imputare nr.384 din 18 iunie 2001 de către Regia Naţională a Pădurilor în sarcina directorului C.I., fostului director tehnic D.Gh. şifostuluişef de serviciu investiţiiR.C.
Pentru a pronunţa sentinţa susmenţionată, instanţa aconstatat că la data emiterii deciziei de imputare, Regia era în termen pentru a formula acţiune împotriva SC"M.S."SRL pentru recuperarea sumelor plătite în avans fără a se livra marfa contractată şi în aceste condiţii s-a considerat că nu au fost îndeplinite cerinţele prevăzute de art.102 din Codul Muncii pentru angajarea răspunderii materiale,întrucâtprejudiciul nu era cert şi actual.
Recursul jurisdicţional declarat de Regia Naţională a Pădurilor împotriva sentinţei susmenţionate a fost respins de Curtea de Conturi- Secţia Jurisdicţională prin Decizia nr.256 din 31 mai 2002 şi a fost obligată recurenta la plata sumei de 7.500.000 lei cheltuieli judiciare către contestatori.
Pentru a pronunţa această soluţie, Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a reţinut că Decizia de imputare a fost emisă prematur, fără să fie îndeplinite elementele răspunderii materiale, iar prejudiciul nefiind cert,real şi actual, nu se putea trece la angajarea răspunderii materiale în conformitate cu CodulMunciiart.102alin.1 – până la epuizarea căilor civile la instanţele de drept comun având drepttemei răspunderea contractuală. S-a reţinut şifaptul că Regia Naţională a Pădurilor a acţionat în judecată pe SC"M.S."SRL pentru a fi obligată la plata sumei de 138.866 USD (prejudiciu +penalizări), iar Tribunalul Bucureşti-Secţia comercială prin sentinţa nr.298 din 17 ianuarie 2002 a admis acţiunea formulată şi a obligatpârâta la plata sumei solicitate.
Impotrivadeciziei susmenţionate a declarat recurs Regia Naţională a Pădurilor care a susţinut, în esenţă, că prin emiterea de către Tribunalul Bucureşti-Secţia comercială a sentinţei nr.298 din 17 ianuarie 2002 nu înseamnă că prejudiciul a fost recuperat, întrucât utilajele şi aparatele pentru care s-aplătit contravaloareacu ordinul de plată respectiv nu au intrat nici în prezent în patrimoniul direcţiei silvice.
S-a mai susţinut că la emiterea deciziei de imputare au fost respectate principiile răspunderii materiale a salariaţilor.
Recursul este nefondat.
Se reţine că sumaimputată prin Decizia nr.384 din 18 iulie 2001 reprezintă prejudiciu de 23.634USD produs ca urmare a nerealizării contractului nr.4066 din 11 decembrie 1998 încheiatîntre Regia Naţională a Pădurilor – Direcţia Silvică Reşiţa şi SC"M.S."SRL în sensul că s-a comandat o marfă şi s-a plătit un avans fără ca ulterior să mai fielivrată, plus contravaloarea penalităţilor de întârziere în suma de 70.997 USD rezultate din neîndeplinirea obligaţiilor contractuale.
In mod corect, ambele instanţe ale Curţii de Conturi au reţinut că nu poate fi angajată răspunderea materială a contestatorilor atâta vreme cât recurenta avea deschisă calea unei acţiuni civile în pretenţii.
Din actele dosarului rezultă că recurenta a promovat o astfel de acţiune împotriva SC"M.S." SRL Bucureşti, acţiune ce a fost admisă de către Tribunalul Bucureşti-Secţia comercialăprin sentinţa nr.298 din 17 ianuarie 2002 şi obligată pârâta la plata sumei solicitate, iar procesul se află în faza de executare silită.
In aceste condiţii, câtă vreme la data emiterii deciziei de imputare recurenta era în termen să formuleze acţiune împotriva debitorului SC"M.S." SRL pentru recuperarea sumei plătită în avans şi a penalităţilor de întârziere aferente, nu se putea trece la angajarea răspunderii materiale în conformitate cu prevederile Codului Muncii.
Având în vedere considerentele prezentate, se reţine că Decizia atacată este legală şi temeinică iar motivele de recurs formulate nu sunt de natură să ducă la casareaacesteia, astfel încâtrecursul declarat în cauză urmează să fie respins ca nefondat.
In temeiul dispoziţiilor art.274 din Codul de procedură civilă, urmează ca recurenta să fie obligată la platasumei de 6.000.000 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat către cei trei intimaţi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat deRegia Naţională a Pădurilor împotriva deciziei nr.256 din 31 mai 2002 a Curţii de Conturi-Secţia Jurisdicţională, ca nefondat.
Obligă recurenta Regia Naţională a Pădurilor la plata sumei de 6.000.000 lei cheltuieli de judecată cătreintimaţii D.Gh., R.C. şi C.I.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 aprilie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 2369/2002. Contencios. Anulare decizie D.G.V.... | CSJ. Decizia nr. 1470/2002. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|