CSJ. Decizia nr. 1559/2002. Contencios. Anulare decizie M.L.P.T.L. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.1559
Dosar nr.1289/2002
Şedinţa publică din 15 aprilie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de SNP „Petrom" SA – Sucursala „P:" Moineşti împotriva sentinţei civile nr.36 din 20 martie 2002 a Curţii de Apel Bacău, Secţia comercială şi de contencios administrativ.
La apelul nominals-a prezentatintimatul pârât Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei reprezentat de consilierul juridic G. M., lipsind recurenta reclamantă SNP „Petrom" SA – Sucursala „P." Moineşti şi intimata pârâtă Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri.
Procedura completă.
Consilierul juridic G. M. a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea hotărârii instanţei de fond ca legală şi temeinică.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta P. Moineşti, prin acţiunea înregistrată pe data de 11 februarie 2002 la Curtea de Apel Bacău, a chemat în judecată Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, precum şi Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Iaşi, pentru a se dispune anularea deciziei nr.148 din 21 ianuarie 2002, în temeiul căreia a fost obligată la plata sumei de 864.049.934 lei, reprezentând obligaţii la Fondul special al drumurilor publice. Această sumă este constituită din 523.398.713 lei, cota aferentă consumului de carburanţi auto folosiţi pentru alimentarea autovehiculelor care folosesc drumurile publice, şi 331.651.221 lei majorări de întârziere.
Instanţa sesizată, prin sentinţa nr.36 din 20 martie 2002, arespins acţiunea faţă de minister, câtşi faţă de Regia AutonomăAdministraţia Naţională a Drumurilor, constatând că obligaţia reclamantei era de a plăti o cotă aferentă carburanţilor folosiţi la deplasarea autovehiculelor înmatriculate în parcul său şi destinată fondului special al drumurilor.
Reclamantaa atacat cu recurs sentinţa pronunţată.
Prin motivele de casare asusţinut că instanţa de fond a extins domeniul deaplicare a Legii nr.118/1996, care vizează drumurile publice, ceea ce nu era cazul în speţă, drumurile pe care au circulat autovehiculele sale fiind drumuri petroliere. De asemenea a arătat că nu se justifica aplicarea de majorări de întârziere, deoarece a plătit sumele datorate pentru fondul drumurilor publice, aşa cum s-a stabilit iniţial prin actul de control încheiat.
Recursul este nefondat.
Prin sentinţa recurată s-a reţinut că sumele la care era obligată unitatea, în temeiul prevederilor Legii nr.118/1996, erau destinate completării resurselor de finanţare necesare construcţiei, modernizării, administrării, întreţinerii şi reparaţiei drumurilor publice, iar dispoziţiile legii nu fac nici o distincţie în privinţa categoriilor de drumuri, fiind vizate atât autostrăzile, drumurile naţionale, cât şi drumurile judeţene şi comunale. Fondulalimentat prin aceste contribuţii legale se constituie prin aplicarea unei cote asupra preţului cu ridicata la carburanţii auto livraţi pe piaţa internă.
În ce priveşte majorările de întârziere, acestea decurg în mod necesar, ope legis, din faptul neachitării la termen a obligaţiilor datorate la fondul special şi nu are nici o relevanţă în cauză că stabilirea lor s-ar fi făcut printr-un act de control separat şi ulterior.
Faţăde considerentele mai sus expuse, recursul declarat se vădeşte nefondat şi urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de SNP „Petrom" SA – Sucursala „P." Moineşti împotriva sentinţei civile nr.36 din 20 martie 2002 a Curţii de Apel Bacău, Secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi15 aprilie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 1556/2002. Contencios. Refuz acordare drepturi... | CSJ. Decizia nr. 156/2002. Contencios. Anulare Hot.DGMSS. Recurs → |
---|