CSJ. Decizia nr. 160/2002. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 160
Dosar nr. 1830/2002
Şedinţa publică din 21 ianuarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 23 aprilie 2002, reclamantul D.M.V.C. a solicitat, pe cale de contencios administrativ, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bihor, anularea hotărârii nr. 606 din 2 aprilie 2002, emisă de pârâtă şi obligarea acesteia să-i recunoască drepturile conferite de OG nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, în mod eronat, prin actul administrativ atacat i-a fost refuzată acordarea drepturilor prevăzute de actele normative mai sus indicate.
A susţinut reclamantul că este îndreptăţit să beneficieze de drepturile reparatorii legale, deoarece, la data de 2 noiembrie 1940, părinţii săi au fost strămutaţi din localitatea de domiciliu, fiind refugiaţi pe toată perioada de ocupaţie a Ardealului de Nord, iar el s-a născut în acest interval de timp, ceea ce îi conferă statutul de strămutat.
Curtea de Apel Oradea, prin sentinţa nr. 259/CA/2002-P, a admis acţiunea, a anulat hotărârea atacată şi a obligat pârâta să-i recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al OG nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările şi completările ulterioare.
Motivându-şi soluţia, instanţa a reţinut că de prevederile art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 şi ale Normelor de aplicare a ordonanţei aprobate prin HG nr. 127/2000 beneficiază şi copiii născuţi în localitatea în care părinţii au fost strămutaţi, având acelaşi statut ca şi cu părinţii lor şi suferind aceleaşi persecuţii din motive etnice pe toată perioada strămutării care este sinonimă cu refugiul şi care este cuprinsă între data naşterii lor şi data retrocedării pământului românesc, când a încetat motivul strămutării.
Împotriva sentinţei a declarat recurs în termen legal, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bihor, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.
Ulterior promovării recursului, recurenta-pârâtă a emis hotărârea nr. 606 din 4 decembrie 2002, prin care, urmare a reexaminării din oficiu a cererii intimatului-reclamant s-a constatat că este beneficiar al Legii nr. 189/2000, s-a anulat hotărârea nr. 606 din 2 aprilie 2002 contestată şi s-a dispus acordarea drepturilor cuvenite începând cu data de 1 aprilie 2001.
Însuşi intimatul-pârât a depus la dosar copia hotărârii indicate solicitând, prin întâmpinarea formulată, respingerea recursului ca fiind rămas fără obiect.
Constatând că prin hotărârea nou emisă însăşi recurenta-pârâtă a recunoscut şi acordat intimatului reclamant drepturile solicitate şi că sentinţa recurată este legală şi temeinică, reţinând corect situaţia de fapt dedusă judecăţii şi dispoziţiile legale aplicabile, Curtea urmează ca, în considerarea dispoziţiilor art. 312 alin. (1) teza a-II-a C. proc. civ., să respingă recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bihor, împotriva sentinţei civile nr. 259/CA/2002-P din 13 mai 2002 a Curţii de Apel Oradea.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 158/2002. Contencios. Suspendarea executarii... | CSJ. Decizia nr. 1601/2002. Contencios. Anulare decizie M.F.si... → |
|---|
