ICCJ. Decizia nr. 306/2002. Contencios. Contestatie în anulare. Contestaţie în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.306
Dosar nr.2835/2002
Şedinţa publică din 28 ianuarie 2004
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 31 martie 1999, reclamantul B.I. a chemat în judecată Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale pentru a fi obligatsă întocmească şi să înmâneze reclamantului actul administrativprivind acordarea pensiei pentru munca depusă şi limită devârstă în conformitate cu Legea nr.3/1977, cudaune morale şi materiale pentru neîntocmireaactului.
Prin întâmpinareadepusă Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a invocat lipsacalităţii procesuale pasive, deoarece în conformitate cu prevederileart. 52 din Legea nr. 3/1977 stabilirea pensiei sau respingerea cererii de pensionare se face prin Decizia emisă de Oficiul de Pensii din cadrul Direcţiei Generale teritoriale de Muncă şi Protecţie Socială iar dupăapariţia Legii nr.19/2000 competenţa revine casei judeţene de pensii.
Curtea de Apel Constanţa, secţiacontencios administrativ prin sentinţa civilănr.124/CAdin 24 mai 2001 aadmis excepţia invocată de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi a respins acţiunea reclamantului ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Recursul declarat de B.I. împotriva sentinţei susmenţionate a fost respinsde Curtea Supremă de Justiţie, secţia decontencios administrativ prin Decizia nr. 2444 din 26 iunie 2002.
La data de 12 februarie 2003 B.I. aformulat contestaţie în anulareîmpotrivadeciziei nr.2444 din 26 iunie 2002 a Curţii Supreme de Justiţie în temeiul art. 317 şi art. 318 C. proc. civ.
In motivarea contestaţiei s-a arătat că soluţia pronunţată de instanţa de recurs este rezultatul unei greşeli materiale şi a faptului că nu au fost cercetate toate motivele de recurs invocate de recurent.
S-a mai arătat că prin Decizia contestatănu au fost analizate cererile de recuzare formulate nu a fost judecat fondul cauzei.
Verificând cauza, curteaconstată că nu estefondată contestaţia în anulare.
Dispoziţiile art.317 alin.(1) C. proc. civ.prevăd ca o condiţie „sinequa non" ca hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestaţie în anulare numaidacă motivele arătate la pct.(1) şi (2) nu au putut fi invocate pe calea recursului.
De asemenea, în conformitate cu art. 318 din acelaşi cod, hotărârile instanţelor derecurs mai pot fi atacate cu contestaţiecândsoluţia data este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa respingândrecursul sau admiţându-l în parte, aadmis din greşeală să cercetezevreunul din motivele de casare.
Analizândsusţinerile dincontestaţie, în raportcutextele carereglementează cazurileîn care se poateexercita aceasta cale de atac, se constată că, contestatorul nu a invocat nici unul din cazurilece pot constitui motive decontestaţie în anulare prevăzute de art.317 şi art.318 C. proc. civ.
In consecinţă, contestaţia în anulare urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respingecontestaţia în anulare formulată de B.I. împotriva deciziei nr. 2444 din 26 iunie 2002 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia decontencios administrativ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi28 ianuarie 2004.
| ← CSJ. Decizia nr. 296/2002. Contencios. La revizuire (anularea... | CSJ. Decizia nr. 314/2002. Contencios. Recurs anulare acte... → |
|---|
