CSJ. Decizia nr. 403/2002. Contencios. împotriva deciziei Curtii de Conturi Sectia Jurisdictionala. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.403
Dosar nr.2043/2002
Şedinţa publică din4 februarie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de SNP PETROM SA Bucureşti-Sucursala PECO Botoşani împotriva deciziei 251 din 30 mai 2002 a Curţii de Conturi-Secţia Jurisdicţională.
La apelul nominal au lipsitrecurenta SNP „PETROM" SA Bucureşti-SucursalaPECO Botoşani, precum şi intimaţii U.M. şi Curtea de Conturii a României.
Procedura completă.
Magistratul asistenta făcut referatul cauzei arătândcă recurenta, în temeiul dispoziţiilor art.242 din Codul de procedură civilă, a solicitat judecarea în lipsă.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin contestaţia formulată de Colegiul Jurisdicţional Botoşani alCurţii de Conturi, contestatorul U.M. a solicitat anularea deciziei de imputare nr.173 din 31 octombrie 2001 prin care conducereaSucursala PECO Botoşani i-a imputat suma de 101.964.556 lei, reprezentând c/valoarea unor produse petroliere livrate unor agenţi economici de pe razajudeţului Botoşani şi Suceava.
Prin sentinţa nr.30 din 13 martie 2002 Colegiul Jurisdicţional Botoşani a admis contestaţia formulată deU.M. şi a dispus anularea deciziei de imputare emisă de pârâtă.
Impotriva acestei sentinţe, Sucursala PECO Botoşani a declarat recurs jurisdicţional la Secţia Jurisdicţională a Curţii de Conturi, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Curtea de Conturi – Secţia Jurisdicţională prin Decizia nr.251 din 30 mai 2002 a respins recursul jurisdicţional, cu motivarea că răspunderea materială a directorului comercial se antrenează conformprevederilor art.107 alin.1 din Codul Muncii, caz în careDecizia de imputare trebuia emisă de organul ierarahic superioar, precumşi pentru faptul că Decizia de imputare a fost emisă prematur, neexistând un prejudiciu cert.
Şi împotrivaacestei din urmă soluţii, SNP Petrom-Sucursala Peco Botoşani a declarat recurs la Curtea Supremă de Justiţie-Secţia de Contencios Administrativ.
Motivele de recurs, vizeazăîn principal următoarele:
-Decizia de imputare a fost emisă de conducerea Sucursalei PECO – Botoşani în baza delegării de competenţă primită de la directorul SNP Petrom SA prin Decizia nr.876/29.10.1999;
- Decizia de imputare a fost emisăînlăuntrul termenului general de prescripţie de 3 ani, susţinereaprematurităţii acesteia fiind nelegală.
Recursul urmeazăa fi respins, ca nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta..
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că,urmare reorganizăriiintervenitedupă apariţia OUG nr.49/1997 s-a înfiinţatSNP Petrom SA Bucureşti, iar în teritoriu SC"Peco" SAaudevenitsucursale, fără personalitate juridică. In acest context, directorul general al SNP Petrom SA Bucureşti, cu Decizia nr.97/24.10.1997 anumitîn funcţia de director comercial al Sucursalei Peco Botoşani pe contestatorulU.M. Prejudiciul rezultat ca urmarea neîncasăriiunor debite din derularea unor contracte comerciale, s-a produs după data de 24 octombrie 1997, când contestatorul îndeplinea funcţia de director comercial, în care fusesenumit de organul ierarhic superior.
Potrivit art.107(1) din Codul Muncii când obligarea la plata despăgubirilorurmează a se faceînsarcina persoanelorîncadrate înmuncăde organul ierarhic superior, Decizia de imputare se va emite de către acest organ.
Cum în speţă, contestatorul U.M. fusese numit în funcţia de director comercial de către SNP Petrom SA,Decizia de imputare trebuia emisă de către aceasta în conformitate cu dispoziţiile art.107 alin. din Codul Muncii şinu de către directorul Sucursalei la careîşi desfăşuraactivitatea.
Textul de lege instituie o excepţiede la regula generală, justificată de subiectul răspunderii materiale şi anume pentru conducătorul unităţii sau alte persoane încadrate în muncă de organul ierarhic superior angajarearăspunderii materiale se va face de către cel care l-a încadrat prin emiterea deciziei de imputare.
Sub acest aspect Decizia de imputare emisăîn sarcina contestatorului U.M. este nelegală, aşa cum corect au reţinut şi instanţelejurisdicţionale aleCurţii de Conturi.
In speţă este justificată şi motivarea cu privire laemiterea prematură a deciziei de imputare, din moment ce contestatorul în calitate sa de director comercialîmpreună cu contabilul şef alsucursalei au depus toate diligenţele pentru recuperarea debitelor de la beneficiarii produselor petroliere, răspunderea lor fiind o răspundere materială subsidiară ce putea fi antrenată numai în condiţiile în care repararea prejudiciului nu mai era posibilă de la agenţii comerciali debitori.
In raport de cele de preced, recursul se vădeşte nefondat şi urmează a fi respins, Decizia atacată fiindlegală şi temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SNP„PETROM" SABucureşti-Sucursala PECO Botoşaniîmpotriva deciziei nr.251 din 30mai 2002 a Curţii de Conturi – Secţia Jurisdicţională,ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi4 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 39/2002. Contencios. Refuz aprobare cerere de... | CSJ. Decizia nr. 408/2002. Contencios. Refuz solutionare cerere.... → |
|---|
