ICCJ. Decizia nr. 534/2002. Contencios. Anulare ordin comun al C.N.A.S.si M.S.F. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.534
Dosar nr.3280/2002
Şedinţa publică din 10 februarie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti sub nr. 626 din 2 aprilie 2002, Colegiul Medicilor din România, în contradictoriu cu pârâţii Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii şi Familiei, a solicitat anularea Ordinului comun nr. 9/44 din 24 ianuarie 2002 emis de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii şi Familiei pentru stabilirea cotelor procentuale destinatedecontării serviciilor medicale pentru fiecare domeniu al asistenţei medicale pe anul 2002.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat următoarele:
- la stabilirea, prin ordinul contestat, a cotei procentuale care se aplică sumeistabilite, potrivit Legii bugetului de stat, pentru cheltuieli materiale şi prestări de servicii cu caracter medical pe anul 2002, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii nu au respectat dispoziţiile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale primare în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate, aşa cum acesta a fost aprobat prin HG nr.1244 din 6 decembrie 2001;
- aplicarea, prin ordinul contestat, a unei cote procentuale de 7,2 asupra sumei prevăzută în Legea bugetului de stat, pentru cheltuielile cu materialele şi serviciile cu caracter medical, afăcut ca fondul stabilit pentru asistenţă medicală primară în anul 2002 să fie mai mic decât fondul aprobat în anul 2001 indexat cu indicele de inflaţie prognozat pentru anul 2002;
- pârâţii nu au ţinut seama de prevederile art.15 din Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale primare, potrivit cărora, fondul pentru asistenţa medicală primară se determină prinaplicarea unei cote procentuale asupra cheltuielilor materiale şi serviciilor cu caracter medical aprobate în bugetul Fondului asigurărilor sociale de sănătate, lastabilirea căreia se va lua în considerare cel puţin fondul aprobat pentru anul precedent, aferent asistenţei medicale primare, indexat cu coeficientul de inflaţie prognozat pentru anul în curs;
- prin nerespectarea de către pârâţi a normelor legale înmaterie, fondul destinat asistenţei medicale primare în anul 2002 a fost mai mic cu 693.417.148,2 mii lei, astfel că medicii care lucrează în domeniul asistenţei medicale primare şi care urmau a fi plătiţi din acest fond au fost vătămaţi în dreptul lor prevăzut de lege iar Colegiul Medicilor din România are, potrivit art.12 şi 13 din Legea nr. 74/1995, atribuţia de a reprezenta interesele membrilor săi, de ale apăra şi promova drepturile.
Pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acţiunii, arătând că:
- la estimarea sumelor pe domenii deasistenţă socială s-au avut în vedere următoarele: execuţia anului precedent; ponderea la nivel naţional a fiecărui domeniu de asistenţă medicală, aceasta fiind stabilită de conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi cea aMinisterului Sănătăţii conform strategiei de dezvoltare a fiecărui segment de asistenţă medicală; Normele metodologice de aplicare aContractului-cadru pe anul 2002; propunerile înaintate de casele de asigurări de sănătate;
- la stabilirea fondului destinatasistenţei medicale primares-a avut în vedere numărul de puncte „per capita" şi „per serviciu" transmis de casele deasigurări de sănătate înestimările aferenteanului 2002, calculate lavaloarea punctului, unică pe ţară, de Casa Naţională de Asigurări deSănătate;
- fondul aferent asistenţei medicale primare în anul 2002 prezintă o creştere cu 23,7% faţă de anul precedent, fiind cu 1,7% peste nivelul prognozat al inflaţiei pentru anul 2002;
- valoarea fondului asistenţei medicale primare este de 3.326,7 miliarde lei şi reprezintă un procent de 7,2 din totalulsumei de 46.406,3 miliarde lei prevăzută în bugetul pe anul 2002 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru materiale şiservicii cu caracter medical.
La rândul său, Ministerul Sănătăţii şi Familiei adepus întâmpinare, arătând că:
- potrivit Legii nr. 145/1997, administrarea fondurilor destinate asigurărilor de sănătate se face de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Casele judeţene de asigurări de sănătate şi Casele de asigurări de sănătate din celelalte sisteme;
- potrivit prevederilor legale, atribuţiile Colegiului Medicilor din România, în cadrul asigurărilor sociale de sănătate, se referă la stabilirea criteriilor parametrilor de calitate a serviciilor medicale, criterii care ar fi putut să constituie un element important în utilizareacu eficacitate a fondurilor, însă acestea nu au fost elaborate.
La cererea reclamantului, instanţa de fond a încuviinţat proba cu expertiză contabilă ale cărei obiective au fost menţionate în scris de reclamant.
Expertul contabil A.D., desemnat pentru efectuarea expertizei, a depus la dosarul cauzei raportul de expertizăîn care se consemnează că, prin raportare la art. 15 din Contractul-cadru aprobat prin HG nr.1244/2001, cota procentuală alocată pentru asistenţa medicală primară ar trebui să fiede 8,52 şi nu de 7,2 cât este prevăzut în Ordinul comun emis de pârâtă şi contestat de reclamant, astfel că s-a ajuns la o diminuare a fondului destinat asistenţei medicale primare în anul 2002 cu suma de 693.417.148,2 mii lei.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 985 din 24 octombrie 2002, a respins acţiunea reclamantului, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa astfel, instanţa a avut în vedere următoarele:
- la estimarea sumelor pe domenii de asistenţă socială s-a avut în vedere indicele de inflaţie de 22% iar valoarea fondului de care trebuie să beneficieze asistenţa medicală primară în anul 2002 este de 3.326,7 miliarde lei, sumă ce reprezintă un procent de 7,2 aplicat la suma de 46.406,3 miliarde lei prevăzută în Legea bugetului de stat pe anul 2002 şi destinată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru materiale şi servicii cu caracter medical;
- procentul de 7,2 pentru asistenţă medicală primară a fost stabilit în corelaţie cu celelalte domenii de asistenţă medicală menţionate în ordinul contestat;
- din referatul de aprobare a cotelor procentuale destinate decontării serviciilor medicale pentru fiecare domeniu de asistenţă medicală pe anul 2002, rezultă că la determinarea fondului destinat asistenţei medicale primare s-a avut învedere numărul de puncte „per capita" şi „per serviciu" transmis de casele de asigurări de sănătate în estimările aferente anului2002, calculate la valoarea punctului, unică pe ţară, de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, astfel că, sub acest aspect, Ordinul comun nr.9/44 din 24 ianuarie 2002 a fost emis cu respectarea normativelor legale în materie;
- cu privire la concluzia raportului de expertiză, aceasta nu poate fi avută în vedere deoarece la, nivel naţional, cotele procentuale destinate domeniilor de asistenţă medicală au caracter orientativ iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în calitate deadministrator al Fondului de asigurări sociale de sănătate, stabileşte sumele ce rezultă din aplicarea cotelor procentuale aprobate;
- reclamantul nu a făcut dovadavătămării unui drept al său recunoscut de lege, astfel că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.1 din Legea nr.29/1990 a contenciosului administrativ.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul Colegiul Medicilor din România, criticând-o ca netemeinică şi nelegală, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate, rejudecarea cauzeişi pe fond admiterea acţiunii, aşa cum a fost formulată şi anularea actului administrativ atacat.
Prin motivele de recurs prezentate în scris, recurentul aarătat, în esenţă următoarele:
- instanţa de judecată nu a lămuritprincipalul aspect ce a fost ridicat atât de reclamant, prin acţiunea introductivă, cât şi de expertiza contabilă efectuată în cază: dacă baza de calcul la care se aplică indicele de inflaţie a fost corect şi legal determinată. În susţinerea acestui motiv de recurs, recurentul a învederat că, instanţa de fond, prin motivarea prezentată, a evitat să arate care a fost fondul ce s-a alocat pentru asistenţa medicală primarăîn anul 2001;
- instanţa nu a ţinut seama de faptul că stabilirea cotei procentuale de 7,2 pentru asistenţa medicală primară, de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii şi Familiei, s-afăcut fără a fi respectate prevederile art.15 din Contractul-cadru, întrucât din aplicareaacestui procent la bugetul alocat nu rezultă o sumă care să fie cel puţin la nivelul celei din anul trecut indexată cu indicele de inflaţie prognozat;
- deşi modalitatea de stabilire acotelorprocentuale destinate decontării serviciilor medicale este reglementată prin hotărâre de guvern iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii şi Familiei sunt ţinuţi de respectarea acestei reglementări, instanţa de fond, în mod arbitrar, a apreciat că aceste cote procentuale au un caracter orientativ la nivel naţional;
- deşi fondul destinat asistenţei medicale primare nu a fost calculat potrivit dispoziţiilor legale, rezultând un fond mai mic care aredrept consecinţă diminuarea veniturilor medicilor de familie ale căror interese sunt reprezentate şi apărate, potrivit art.12 şi 13,alin. (1) lit. a) şi lit. n) din Legea nr. 74/1995 privind exercitarea profesiei de medic şi organizarea Colegiului Medicilor din România, instanţa de judecată, în mod nelegal şi fără a pune în discuţia părţilor, a stabilit că pentru Colegiul Medicilor din România nu există un drept recunoscut de lege, vătămat prin actul administrativ atacat.
Curtea, examinând sentinţa atacată în raport cu criticile formulate, cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente cauzei, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
Aspectele puse în discuţie sunt supuse, în principal, reglementării legale instituite de: Legea nr. 216/2001 privindbugetul de stat pe anul 2001; OG nr. 27/1991 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2001; Ordinul comun nr.482/597/2914 din 4 septembrie 2001emis de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Colegiul Medicilor din România pentru stabilirea cotelor procentuale destinate asistenţei medicale pe anul 2001; HG nr. 1244 din 6 decembrie 2001 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale primare în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate; Contractul-cadru aprobat prin HG nr. 1244/2001; Ordinul comun nr.9/44 din 24 ianuarie 2002 emis de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii şi Familiei pentru stabilirea cotelor procentuale destinate asistenţei medicale pe anul 2002; Legea nr.145/1997 privind asigurărilesociale de sănătate cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 74/1995 privind exercitarea profesiei de medic şi organizarea Colegiului Medicilor din România; Legea nr. 29/1990 a contenciosului administrativ.
Potrivit cap. II, art.15 din Contractul-cadru aprobat prin HG nr. 1244 din 6 decembrie 2001, determinarea fondului pentru asistenţă medicală primară se face prin aplicarea unei cote procentuale asupra cheltuielilor materiale şi serviciilor cu caracter medical, aprobate în bugetul Fondului asigurărilor sociale de sănătate, la stabilirea acestei cote urmând a fi luat în considerare cel puţinfondul aprobat pentru anul precedent, aferent asistenţei medicale primare, indexat cu coeficientul de inflaţie prognozat pentru anul în curs.
În reglementarea articolului susmenţionat, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate analizează şi stabileşte cota procentuală arătată mai sus, la propunerile caselor de asigurări de sănătate şi cu avizul Colegiului Medicilor din România, iar aprobarea cotei se face prin ordin comun al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al ministrului sănătăţii.
Cu privire la primul motiv de recurs potrivit căruia instanţa nu a clarificat aspectul privind corectitudineaşi legalitatea bazei de calcul la care se aplică indicele de inflaţie şi nici nu a arătat fondul ce s-a alocat pentru asistenţa medicală primară în anul 2001, se constată că indicele de inflaţie de 22% prognozat pentru anul 2002a fost aplicat la fondul aprobat pentru asistenţa medicală primară în anul 2001, care, aşa cum rezultă din precizările făcute de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate prin adresa de răspuns nr. ET/1131 din 20 martie 2002, este de 2.688,8 miliarde lei, în timp ce sumaalocată cheltuielilor materiale şi serviciilor cu caracter medical în anul 2001 este de 33.652,8 miliarde lei potrivit anexei 10 privind bugetul Fondului de asigurări de sănătate pe anul 2001, la Legea nr.216/2001 privind bugetul de stat pe anul 2001. Suma de 36.017 miliarde lei reprezintă limita de cheltuială stabilită prin OG nr. 27/2001 privind rectificareabugetului de stat pe anul 2001.
Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs potrivit căruia stabilirea cotei procentuale de 7,2 pentru asistenţa medicală primară s-a făcut fără a fi respectate prevederile art.15 din Contractul-cadru aprobat prin HG nr. 1244 din 6 decembrie 2001, se constată că fondul de 3.326,7 miliarde lei aferent asistenţei medicale primare în anul 2002, a fost determinat pe baza numărului de puncte „per capita" (tarif pe persoană asigurată) şi „per serviciu" (tarif pe serviciu medical) transmis de casele de asigurări de sănătate, în estimările aferente anului 2002, calculate la valoarea punctului (unică pe ţară) de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, aşa cum rezultă din referatul de aprobare întocmit de această autoritate publică pentru stabilirea cotelor procentuale destinate decontării serviciilor medicale pe anul 2002.
Din înscrisul menţionat rezultă că stabilirea cotelor procentuale s-a făcut pentru fiecare domeniu de asistenţă medicală iar în ceea ce priveşte cota procentuală de 7,2 pentru asistenţa medicală primară, aceasta a fost analizată şi stabilită de Casa Naţională de Asigurări deSănătate în corelaţie cu celelalte domenii de asistenţă medicală, la propunerea caselor de asigurări de sănătate care au transmis numărul de puncte conformmodalităţilor de plată a furnizorilor de servicii medicale, fiind respectate astfel atât prevederile art.15 din Contractul-cadru câtşi prevederile art. 5 din HG nr.1244/2001.
La instanţa de fond, reclamantul a avut posibilitatea să-şi precizeze punctul de vedere cu privire la cele consemnate de pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în înscrisul intitulat „Referat de aprobare" însă nu afăcut-o.
Al treilea motiv de recurs, potrivit căruia instanţa de fond, în mod arbitrar, a apreciat cotele procentuale ca având caracter orientativ la nivel naţional este lipsit derelevanţă în contextul în careinstanţa de fondareţinut în continuarea acestei aprecieri că „pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în calitate de administrator al Fondului de asigurări sociale de sănătate, stabileşte sumele ce rezultă din aplicarea cotelor procentuale aprobate".
În fine, ultimul motiv de recurs, potrivit căruia instanţa a stabilit că pentru Colegiul Medicilor din România nu există un drept recunoscut de lege, vătămat prin actul administrativ atacat, acesta nu poate fi socotit un fine de neprimire a acţiunii, întrucât aprecierea instanţei a fost în sensul că prin actul administrativ atacat nu s-a adus vreo vătămare dreptului recunoscut de lege reclamantului Colegiul Medicilor din România. Dacă aprecierea instanţei ar fi avut un alt sens, soluţia pronunţată ar fi fost de respingere a acţiunii ca inadmisibilă, ori, instanţa s-a pronunţat însensul respingerii acţiunii ca neîntemeiată.
Cu precizările prezentate mai sus, sentinţa instanţei de fond va fi menţinută ca legală şi temeinică iar recursul declarat de reclamantul Colegiul Medicilor din România va fi respins canefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Colegiul Medicilor din România împotriva sentinţei civile nr. 985 din 24 octombrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 februarie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 528/2002. Contencios. Contestatie în anulare.... | ICCJ. Decizia nr. 560/2002. Contencios. La încheiere si anulare... → |
|---|
