CSJ. Decizia nr. 642/2002. Contencios. Anulare ordin M.I. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.642
Dosar nr.2218/2002
Şedinţa publică din18 februarie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de K.A.M. împotrivasentinţei civile nr.574 din 3 iunie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti-Secţia contencios administrativ.
La apelul nominal s-a prezentat: intimatul-pârât Ministerul de Interne, lipsind recurentul-reclamant K.A.M.
Procedura completă.
S-a referit că recursul nu afost timbrat deşi recurentul-reclamant a fost citat cu menţiunea timbrării, şi, de asemenea că recursul nu a fost motivat.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul K.A.M. a chemat în judecată Ministerul de Interne, solicitândanularea , ca nelegal a ordinului nr.0196 emis de ministrul de interne la 7 ianuarie 2002.
In motivareaacţiunii a arătat că prin actul administrativ atacat i s-a ridicat dreptul de şedere în România pe o perioadă de 5 ani, în temeiul art.19 dinLegea nr.123/2001 privindregimul străinilor în România.
A mai arătat că a venit în România în calitate de investitor străin, avândo investiţie de aproximativ 1.000.000 USD şi aavut o comportare ireproşabilă pe tot parcursul şederii saleîn România ,în mod netemeinicfiindacuzatcă ar ficolaborat cu elemente ale mişcăriikurzilor.
Curtea de Apel Bucureşti-Secţia de contenciosadministrativ, prin sentinţa civlă nr.574 din 3 iunie, arespinsacţiunea ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa, faţă de probele dosarului, areţinutcă ordinul atacat este legal şi temeinic, art.19 din Legea nr.123/2001 conferind Ministerului de Interne prerogativăde a limitadreptul de şedere al cetăţenilorstrăini care prezintă pericol pentru siguranţa naţională.
A reţinut, totodată, că reclamantul nu a făcutdovadacă emiterea ordinului s-ar fi făcutdin alte considerentedecât cele care privesc siguranţa naţională, respectiv considerentesubiectivesau pentru a fi împiedicatreclamantul să apere o cauză legitimă (art.4din Legea nr.51/1991).
La pronunţareasoluţiei instanţa a avutîn vedere şiînscrisul sub semnătură privată, depus ladosar de reprezentantul pârâtului, prin carereclamantul arată că, fără a fi constrâns,în ziua de 29 martie 2002 a venit la Aeroportul Otopeni, cu scopul de apleca în Turcia.
Impotrivaacestei hotărâri adeclarat recurs, în termen legal, reclamantul K.A.M., care însă nu a fost motivat şi nici timbrat, deşi recurentul afost citat cu menţiuneadeaachita 15.000 lei taxă judiciară de timbru şi 1.500 lei timbru judiciar.
In consecinţă,faţă de împrejurarea că excepţia de netimbrare primează, urmeazăca , în conformitatecu prevederile art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997, modificată şi de art.9 din OG nr.32/1995 modificată, recursul să fie anulat ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează recursul declarat deK.A.M. împotrivasentinţei civile nr.574 din 3 iunie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti-Secţia contenciosadministrativ, ca netimbrat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi18 februarie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 632/2002. Contencios. Contestatie. Contestaţie | CSJ. Decizia nr. 645/2002. Contencios. La declinare de... → |
---|