CSJ. Decizia nr. 882/2002. Contencios. Anulare decizie. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.882
Dosar nr.2525/2002
Şedinţa publică din 5 martie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de M.S. împotriva sentinţei civile nr.92 din 19 iunie 2002 a Curţii de Apel Suceava – Secţia de contencios administrativ.
La apelul nominal s-a prezentat intimata pârâtă Uniunea Avocaţilor din România prin avocatul V.O., lipsind recurentul reclamant M.S. şi intimatul pârât Baroul de Avocaţi Suceava.
Procedura completă.
Avocatul V.O. a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate ca legală şi temeinică.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 30 aprilie 2002, reclamantul M.S. a chemat în judecată pepârâţiiUniunea Avocaţilor din România şi Baroul de Avocaţi Suceava, solicitând anularea deciziei nr.4 din 29 martie 2002 şi obligarea pârâţilor să-l primească în profesia de avocat cu scutire de examen.
În motivarea cererii, reclamantul a învederat că pârâţii au refuzat în mod nejustificat să-l primească în profesia de avocat, deşi îndeplineşte cerinţele prevăzute de art.16 alin.2 lit.b din Legea nr.51/1995 pentru a fi scutit de susţinerea examenului de intrare în profesie.
Prin sentinţa nr.92 din 19 iunie 2002, Curtea de Apel Suceava – Secţia comercială şi de contencios administrativ a respins acţiunea ca nefondată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că reclamantul, absolvent al unei facultăţi de drept, şi având o vechime de peste 10 ani în profesia de jurisconsult, nu a dovedit condiţia prevăzută deart.11 lit.c din Legea nr.51/1995 privind lipsa antecedentelor penale, întrucât, deşi i s-a pus în vedere, nu a depus la dosar certificatul de cazier judiciar.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul M.S., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, reclamantul a învederat că îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi primit în profesia de avocat cu scutire de examen, inclusiv lipsa antecedentelor penale, atestată de certificatul de cazier judiciar eliberat la 10 mai 2002, act ce se afla la Baroul deAvocaţi Suceava, de unde putea fi solicitat de instanţă.
Examinând cauza în raport demotivul invocat şi având în vedere prevederile art.304 şi 304/1Cod procedură civilă, Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Conform art.16 alin.1 din Legea nr.51/1995, regula instituită pentruprimirea în avocatură este promovarea unui examen, organizat conform prevederilor legale şi statutului profesiei, în alineatul 2 al textului de lege fiind enumerate excepţiile privind scutirea desusţinerea unui asemenea examen.
Toate cazurile de primire în avocatură sunt soluţionateindividual,după ascultarea solicitantului, realizată sub forma unui interviu în cadrul căruia sunt verificate cunoştinţele referitoare la organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.
În cauză, prin Decizia nr.4 din 29 martie 2002, Consiliul BaroulSuceava a avizat negativ cererea reclamantului de primire în avocatură cu scutire de examen, pe considerentul că nu a dovedit cunoştinţele necesare la interviul pe care l-a susţinut.
Luând cunoştinţă de avizul negativ al baroului, reclamantul avea posibilitatea, potrivit Legii nr.51/1995, să se adreseze Comisiei Permanente a Uniunii Avocaţilor dinRomânia care are competenţa de a acorda scutire de examenjuriştilor care îndeplinesc condiţiile legale şi ulterior, să conteste Decizia la Consiliuluniunii, a cărei decizie constituieactul administrativ ce poate fi atacat pe calea contenciosului administrativ.
Neprocedând în acest modşi adresându-se direct instanţei după ce a cunoscut avizul negativ al baroului, reclamantul nu a respectat procedura prevăzută în mod obligatoriu de Legea nr.51/1995, astfel încât nu poate susţine că a fost vătămat îndrepturile sale recunoscute de lege, pentru a fiincidente prevederile art.1 din Legea nr.29/1990.
Având în vedere cele expuse mai sus, Curtea va respinge recursul declarat în cauză, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de M.S. împotriva sentinţei civile nr.92 din 19 iunie 2002 a Curţii de Apel Suceava – Secţia de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi5 martie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 877/2002. Contencios. împotriva deciziei... | CSJ. Decizia nr. 903/2002. Contencios. Recurs refuz efectuare... → |
---|