CSJ. Decizia nr. 93/2002. Contencios. Completere sentinta si a încheierii de sedinta (pensie). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr.93
Dosar nr.1792/2002
Şedinţa publică din 16 ianuarie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat deP.M. împotriva sentinţei civile nr.399 din 11 aprilie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia de contencios administrativ.
La apelul nominal s-au prezentat: recurentul reclamant P.M. şi Direcţia Generală de Muncă şi Solidaritate Socială Bucureşti prin consilierul juridic D.T.
Procedura completă.
Magistratul asistent, făcând referatul, cauzei a arătat că recursul nu a fost motivat.
Recurentul reclamant, faţă de cele referite a susţinut că nemotivarea recursului s-a datorat unei erori.
Consilierul juridicD.T. a solicitat să se constate nulitatea recursului.
CURTEA
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr.399 din 11 aprilie 2002 a Curţii deApel Bucureşti- Secţia de contencios administrativ a fost respinsă cererea reclamantului P.M. privind completarea sentinţei civile nr.371/2001 şi a încheierii de şedinţă din31 mai 2001 emise de aceeaşi instanţă în dosarul nr.488/2001, ca nefondată.
Împotriva acestei soluţii reclamantul a declarat recurs fără a arăta însă motivele pentru care oconsideră nelegală şi netemeinică.
Or, în aceste condiţii, recursul este nul.
Potrivit art.14 din Legea nr.29/1990 hotărârea instanţei defond poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, iar în conformitate cu art.18dispoziţiile legii contenciosului administrativ se completează cu pevederile Codului de procedură civilă.
Potrivit art.303 alin.1 din acest cod, recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs.
Articolul 306 din codul de procedură civilă stabileşte că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor arătate în alineatul 2 potrivit cu care, motivele de ordine publică pot fi invocateşi din oficiu de instanţa de fond.
În cazul în care dispoziţiileimperative ale legii nu au fostîndeplinite şi nici nu s-au ivit motive de ordine publică pentru a fi puse din oficiu în discuţia părţilor, instanţa este obligată să constate nulitatea recursului conform art.306 alin.(1) din Codul de procedură civilă.
Din examinarea actelor aflate la dosar rezultă că recurentul, deşi a primit sentinţa instanţei de fond la data de 1 iunie 2001 (fila 23 dosar) nu a depus motivele de recurs nici până în prezent – 16 ianuarie 2002.
Aşa fiind,cum în cauză nu s-au ivit motivele de casare de ordine publică, se constată că recursul declarat de P.M. este nul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul declarat de P.M. împotriva sentinţei civile nr.399 din 11 aprilie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia de contencios administrativ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 929/2002. Contencios. La declinare de... | CSJ. Decizia nr. 930/2002. Contencios. Refuz punere în... → |
|---|
