CSJ. Decizia nr. 1047/2003. Contencios. Anulare act control financiar. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1047/2003
Dosar nr. 1035/2002
Şedinţa publică din 18 martie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 26 martie 1997, SC S. SRL Târgu Mureş a solicitat ca în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor, Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat a judeţului Mureş şi Garda Financiară, secţia Mureş, să se dispună anularea deciziei nr. 83 din 23 ianuarie 1997, emisă de primul pârât, precum şi a procesului-verbal de control nr. 1020 din 6 iulie 1997, încheiat de comisari ai ultimei pârâte, ca nelegal.
Pe cale de consecinţă, reclamanta a cerut exonerarea sa de obligaţia de virare la bugetul statului, a sumei totale de 2.513.506 lei, reprezentând impozitul pe profit şi dublul acestui impozit, sustras de la plată.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că după cooptarea în societate a A.B., documentele şi ştampila au fost predate acesteia, în calitate de administrator principal. Că, întreaga activitate economico-financiară a fost coordonată de persoana respectivă, în legătură cu care organele de control au reţinut deficienţele menţionate în procesul-verbal şi a fost sesizat organul de cercetare penală.
Prin sentinţa civilă nr. 24 din 28 ianuarie 2002, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea şi a anulat actele administrative supuse controlului jurisdicţional, ca efect al constatării că pentru lichidarea creanţelor bugetare în discuţie s-a obţinut un titlu executoriu, anume sentinţa penală nr. 2618 din 30 decembrie 1997, a Judecătoriei Târgu Mureş, rămasă definitivă.
De asemenea, a obligat pe pârâţi să restituie reclamantei, în solidar, taxele de contestaţie, în sumă de 50.071 lei şi cheltuieli de judecată, în sumă totală de 28.000 lei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mureş, în nume propriu şi pentru pârâtul Ministerul Finanţelor Publice.
Recurenţii au susţinut că faţă de rezolvarea dată procesului penal, în care a fost implicată B.A., administratorul societăţii comerciale, instanţa de fond trebuia să constate că acţiunea reclamantei în prezentul litigiu a rămas fără obiect şi să o respingă ca atare.
Critica nu este întemeiată.
Prin sentinţa penală nr. 2618 din 30 decembrie 1999, rămasă definitivă prin neapelare, Judecătoria Târgu Mureş a condamnat pe inculpata B.A., la o pedeapsă de 9 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 87/1994, stabilind vinovăţia acesteia de a nu fi evidenţiat prin acte contabile sau alte documente legale, veniturile realizate, precum şi neînregistrarea cheltuielilor societăţii comerciale, care au avut la bază operaţiuni reale.
S-a creat, astfel, un prejudiciu în valoare de 13.245.020 lei, reprezentând impozitul pe profit şi majorările legale datorate de societatea comercială şi cu privire la care Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţai Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Mureş s-a constituit parte civilă.
Prin aceiaşi sentinţă penală, inculpata a fost obligată să plătească părţii civile, suma de bani menţionată mai sus, cu titlu de despăgubiri civile, conform art. 14 C. proc. pen. şi art. 998 C. civ. În suma respectivă au fost incluse ambele creanţe fiscale, calculate de organul de control, la 6 iulie 1997.
Existenţa unui titlu executoriu valabil care reţine vinovăţia penală a administratorului principal, în neplata impozitului pe profit şi exclude orice culpă a societăţii comerciale reclamante, ca subiect plătitor al impozitului, constituie temei pentru admiterea acţiunii în contencios administrativ, iar nicidecum pentru respingerea ei, ca rămasă fără obiect, astfel cum eronat se susţine de către recurenţi.
Faţă de considerentele expuse şi de lipsa unor motive de casare care, în sensul art. 306 alin. (2) C. proc. civ., ar putea fi invocate chiar din oficiu, urmează a se respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mureş, în nume propriu şi pentru Ministerul Finanţelor Publice, împotriva sentinţei civile nr. 24 din 28 ianuarie 2002, a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 martie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 3179/2003. Contencios. Anulare viza de iesire... | CSJ. Decizia nr. 1048/2003. Contencios. împotriva deciziei... → |
---|