CSJ. Decizia nr. 155/2003. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 155/2003
Dosar nr. 4413/2001
Şedinţa publică din 21 ianuarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 4 ianuarie 2000 la Curtea de Apel Ploieşti, reclamanta Baza de Aprovizionare Floreşti a solicitat în contradictoriu cu Ministerul Industriilor şi Comerţului, precum şi cu B.A.T. SA Târgovişte, anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria M03 – 444 din 1 septembrie 1993, emis în favoarea B.A.T. Tîrgovişte, la data de 1 septembrie 1993, pentru un teren în suprafaţă de 80.215 mp, cu titlu de proprietate exclusivă, şi asupra unui alt teren în suprafaţă de 1.366,50 mp, în indiviziune.
Cauza a fost soluţionată în fond, prin sentinţa civilă nr. 81 din 21 martie 2000 a Curţii de Apel Ploieşti, iar în urma unei casări cu trimitere, prin Decizia nr. 3171 din 7 noiembrie 2000 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia de contencios administrativ, s-a pronunţat sentinţa nr. 237 din 23 octombrie 2001 a aceleiaşi curţi de apel, prin care s-a admis acţiunea şi s-a anulat în parte actul administrativ atacat, pentru terenul în suprafaţă de 2.537,13 mp, identificat în schiţa de plan la raportul de expertiză topometrică efectuat în cauză, fiind, totodată, obligată pârâta, la plata sumei de 1.635.000 lei, cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei din urmă sentinţe a făcut recurs B.A.T. SA Târgovişte, cauza formând obiectul prezentului dosar.
Prin motivele de casare formulate în scris şi susţinute oral, recurenta a criticat hotărârea atacată, pentru netemeinicie şi nelegalitate, iar printr-o petiţie separată a invocat un motiv suplimentar, de ordine publică, susţinând că introducerea acţiunii în anularea actului administrativ atacat este tardivă, în raport cu prevederile art. 5 din Legea nr. 29/1990.
Faţă de caracterul peremptoriu al excepţiei de tardivitate ridicate, urmează a se examina cu precădere acest motiv de casare.
După cum a rezultat din expunerea rezumativă, acţiunea a fost înregistrată pe data de 4 ianuarie 2000.
Actul administrativ atacat a fost emis pe data de 1 septembrie 1993.
La dosarul cauzei a fost depus ca act nou în recurs, adresa trimisă de reclamantă, pârâtei B.A.T. SA Târgovişte şi înregistrată la ultima, pe data de 9 februarie 1996, iar la destinatar, pe data de 13 februarie 1996, prin care, în partea finală a ultimei fraze se arată următoarele:
„...vă sugerăm ca singurul mod de a evita declanşarea unui diferend este să solicitaţi Ministerului Industriilor, diminuarea sau modificarea corespunzătoare realităţii de fapt şi de drept, a certificatului Seria M03 nr. 0444."
În conformitate cu dispoziţiile alin. final al art. 5 din Legea nr. 29/1990, prin care sunt reglementate condiţiile şi termenul în care se poate solicita anularea actului administrativ, „în toate cazurile, introducerea cererii la tribunal (instanţa de judecată) nu se va putea face mai târziu de un an de la data comunicării actului administrativ a cărui anulare se cere".
În practica de judecată a instanţelor, ca şi în doctrină, s-a stabilit în mod constant că prin „comunicare" se înţelege nu numai transmiterea directă a actului supus cenzurii de contencios administrativ, ci şi orice alt act, prin care se poate identifica dispoziţia administrativă ce urmează a fi atacată şi care pune partea în situaţia de a lua cunoştinţă în mod neechivoc, de existenţa şi conţinutul actului pe care este interesată să-l atace, considerând că i-ar încălca drepturile recunoscute de lege.
Or, în speţă, o asemenea luare la cunoştinţă a avut loc, fapt atestat în mod neîndoielnic de conţinutul actului nou depus în instanţa de recurs, în care se face trimitere expres la certificatul de atestare – identificat cu serie şi număr – asupra căruia purta diferendul dintre părţi, rezultând, în plus, şi obiectul faptic al litigiului, inclusiv punctele de vedere ale părţilor.
În consecinţă, urmează ca făcând aplicarea dispoziţiilor legale mai sus citate, a se admite recursul declarat în cauză, a se casa sentinţa recurată şi în fond, constatându-se că acţiunea în anularea actului atacat a fost tardiv introdusă, a se respinge ca atare această acţiune.
Faţă de temeiul de drept care a impus soluţia dată, devine lipsită interes juridic, examinarea celorlalte critici aduse de recurentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC B.A.T. SA Târgovişte, împotriva sentinţei civile nr. 237 din 23 octombrie 2001 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi în fond, respinge acţiunea ca fiind tardivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1548/2003. Contencios | CSJ. Decizia nr. 1551/2003. Contencios. împotriva deciziei... → |
|---|
