CSJ. Decizia nr. 1844/2003. Contencios. La conflict negativ de competenta (restituire T.V.A.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 1844/2003
Dosar nr. 237/2003
Şedinţa publică din 15 mai 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea adresată Administraţiei Finanţelor Publice Sibiu, reclamanţii S.V. şi S.O. au solicitat restituirea T.V.A. - ului achitat cu ocazia montării unei centrale termice de apartament; cu adresa nr. 71759/2001, pârâta le-a comunicat reclamanţilor soluţia de respingere a cererii.
La răspunsul primit, reclamanţii au formulat contestaţia, iar D.G.F.P. Sibiu, prin Decizia nr. 76/16 mai 2002, şi-a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Hunedoara, secţia de contencios administrativ, reţinând că neaprobarea restituirii T.V.A. - ului s-a realizat prin adresa nr. 7175/25 martie 2002, iar contestaţia s-a făcut în baza unei adrese, nu împotriva unui act de control, astfel că competenţa de soluţionare revine Tribunalului Sibiu.
Tribunalul Sibiu, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 2495 din 14 octombrie 2002 şi-a declinat competenţa în favoarea D.G.F.P. Sibiu.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 124 din 27 noiembrie 2002, judecând conflictul de competenţă, a stabilit competenţa de soluţionare a contestaţiei în favoarea D.G.F.P. Sibiu, cu următoarea motivare:
Potrivit dispoziţiilor art. 1 din OUG nr. 13/2001, contestaţiile formulate în condiţiile prezentei ordonanţe sunt căi administrative de atac prin care se solicită diminuarea sau anularea, după caz, a impozitelor, taxelor, datoriei vamale, contribuţiilor la fondurile speciale, a majorărilor de întârziere sau a penalităţilor ori a altor sume constatate şi aplicate, precum şi a altor măsuri dispuse de organele Ministerului Finanţelor Publice abilitate, potrivit legii, să efectueze acte de control sau de impunere. De asemenea, se soluţionează potrivit prezentei ordonanţe şi contestaţiile împotriva modului de stabilire a taxelor judiciare de timbru, precum şi cele formulate împotriva actelor de constatare în cazul rambursării T.V.A.
Or, în cauză, reclamanţii contestă actul constatator întocmit de Administraţia Finanţelor Publice Sibiu, iar competenţa de soluţionare, potrivit art. 1 alin. (2) din OUG nr. 13/2001, revine D.G.F.P. Sibiu.
Împotriva sentinţei a declarat recurs Administraţia Finanţelor Publice Sibiu, susţinând, în esenţă, că, în cauză, nu s-au efectuat acte de control sau acte de imputare, prin care să se stabilească obligaţii fiscale, astfel că Tribunalul Sibiu este competent să soluţioneze contestaţia.
Recursul este nefondat.
În adevăr, în cauză, s-a refuzat restituirea T.V.A. - ului, iar împotriva actului constatator întocmit de Administraţia Finanţelor Publice Sibiu au formulat contestaţie reclamanţii S.V. şi S.O.
Or, potrivit art. 1 alin. (1) şi (2) din OG nr. 13/2001, la care prima instanţă a făcut referire, contestaţia reclamanţilor, formulată împotriva refuzului de restituire a T.V.A. - ului, constituie o cale administrativă de atac, care se soluţionează de către D.G.F.P. Sibiu, aşa cum corect a apreciat prima instanţă.
În acest sens, este de observat că, potrivit art. 12 din OG nr. 13/2001, numai deciziile direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi deciziile Ministerului Finanţelor Publice pot fi atacate, în condiţiile legii, la instanţa judecătorească competentă în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul, după caz, contestatorul, nu şi contestaţiile formulate în condiţiile art. 1 din ordonanţă.
În consecinţă, soluţia adoptată de prima instanţă este legală şi temeinică, iar recursul nefondat, urmând să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Sibiu împotriva sentinţei civile nr. 194 din 27 noiembrie 2002 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1842/2003. Contencios. Anulare decizie U.A.R.... | CSJ. Decizia nr. 1845/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
