CSJ. Decizia nr. 2844/2003. Contencios. Anulare decizie Prefectura. Recurs

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV

Decizia nr. 2844/2003

Dosar nr. 1675/2003

Şedinţa publică din 26 septembrie 2003

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Galaţi la 24 decembrie 2002, Consiliul Local al comunei Tudor Vladimirescu a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 119 din 20 septembrie 2002, a Curţii de Apel Galaţi, solicitând casarea hotărârii atacate, pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea recursului, recurenta a susţinut că acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta Staţiunea de Cercetare pentru Ameliorarea Solurilor Sărăturate Brăila, în contradictoriu cu Consiliul Local al comunei Tudor Vladimirescu, al comunei Măximeni, al comunei Chişcani, Prefecturii Brăila, intervenienţii C.N., C.E., C.V. şi G.F., a fost respinsă ca nefondată, prin sentinţa civilă nr. 32 din 26 ianuarie 1996 a Curţii de Apel Galaţi, iar Decizia nr. 692/1991 a Prefecturii Brăila, emisă în temeiul art. 32 şi 40 din Legea nr. 18/1991, a fost menţinută ca temeinică şi legală.

Recurenta a precizat că prin Decizia menţionată, reclamanta a fost obligată să cedeze suprafaţa care a aparţinut izlazurilor comunale după cum urmează:

-comuna Tudor Vladimirescu - 94 ha

-comuna Măximeni – 101 ha

-comuna Chişcani - 223 ha

S-a mai menţionat prin recursul declarat că terenurile în cauză au aparţinut domeniului privat al statului şi nu au fost exceptate de la procedura de reconstituire, iar reclamanta nu a făcut dovada unui drept de proprietate exclusiv.

Împotriva acestor sentinţe reclamanta a declarat recurs şi a solicitat casarea sentinţei şi rejudecarea cauzei în fond. La data de 20 februarie 1997, prin sentinţa nr. 1047 Curtea Supremă de Justiţie a admis recursul, a casat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe .

Prin sentinţa dată în rejudecare de instanţa de fond, recurenta susţine că, în mod greşit, reclamanta a cerut reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor proprietate privată în temeiul Legii nr. 29/1990, deşi aplicabilă era Legea nr. 29/1990.

A mai susţinut recurenta că instanţa de fond trebuia să se pronunţe numai asupra legalităţii actului administrativ, Decizia nr. 692/1991 şi că în cauză deja au fost emise titluri de proprietate (200) din care reclamanta a recunoscut validitatea pentru suprafaţa de 14,50 ha, pe care le-a predat.

Astfel fiind, recurenta a cerut, prin recursul declarat, respingerea acţiunii ca inadmisibilă, iar pe fond să se respingă acţiunea ca nefondată, cu menţinerea deciziei nr. 692/1991, ca temeinică şi legală.

C.N., intervenient în cauza de faţă, a depus note scrise prin care cere pronunţarea unei sentinţe definitive şi irevocabile, prin care să se recunoască dreptul său de proprietate pentru suprafaţa 31.700 mp, cu care a şi fost pus în posesie.

Din actele cauzei, Curtea Supremă de Justiţie reţine următoarele:

Prin sentinţa nr. 119 din 20 septembrie 2002, Curtea de Apel Galaţi, a admis acţiunea formulată de Staţiunea de Cercetare pentru Ameliorarea Soiurilor Sărăturate Brăila, aşa cum a fost restrânsă.

S-a anulat Decizia nr. 692/1991 emisă de Prefectura Brăila, în privinţa suprafeţelor de 94 ha situată pe raza comunei Tudor Vladimirescu, judeţul Brăila şi 101 ha aflată pe raza comunei Măximeni judeţul Brăila.

S-a reţinut că prin sentinţa nr. 32 din 26 ianuarie 1996, Curtea de Apel Galaţi, a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta Staţiunea Centrală de Cercetări pentru Ameliorarea Solurilor Sărăturate Brăila, în contradictoriu cu pârâţii Prefectura judeţului Brăila, Primăria comunei Tudor Vladimirescu, Primăria comunei Chişcani, din judeţul Brăila, pentru aplicarea deciziei nr. 692 din 14 mai 1991 a Prefecturii judeţului Brăila, emisă în temeiul art. 32 şi 40 din Legea nr. 18/1991.

Instanţa a reţinut că prin această decizie, reclamanta a fost obligată să cedeze foste islazuri comunale către comunele Tudor Vladimirescu, 94 ha, Măximeni, 101 ha şi Chişcani, 223 ha din suprafaţa de teren agricol pe care îl deţine.

S-a considerat de instanţă că terenurile respective au aparţinut domeniului privat al statului, nefiind exceptate de la procedura de reconstituire a dreptului de proprietate, Legea nr. 18/1991 şi că reclamanta nu a făcut dovada unui drept de proprietate exclusiv asupra terenurilor agricole deţinute, ce nu putea fi limitat prin actul administrativ al primei pârâte.

S-a mai menţionat prin sentinţa atacată în cauză că împotriva sentinţei sus-citate, reclamanta a declarat recurs, solicitând, în fond, admiterea acţiunii, susţinându-se că terenurile proprietate de stat, administrate de institutele şi staţiunile de cercetări ştiinţifice, aparţin domeniului public şi, deci, în mod greşit s-au aplicat dispoziţiile Legii nr. 18/1991.

Prin Decizia nr. 1047 din 20 februarie 1997 s-a admis recursul de Curtea Supremă de Justiţie, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, cu indicaţia citării în cauză şi a Consiliului local al comunei Măximeni pentru a-i fi opozabilă hotărârea şi pentru a se administra probe, pentru a se stabili cu certitudine situaţia juridică a terenurilor în discuţie, modul în care au intrat în patrimoniul reclamantei, amplasamentul lor în raport de perimetrul comunelor respective, precum şi modul lor de folosire de-a lungul timpului.

Curtea de apel a reţinut prin hotărârea atacată că în faza rejudecării, au formulat cerere de intervenţie accesorie, în interesul Prefecturii judeţului Brăila, intervenienţii C.N., C.E., C.V. şi G.F., care au cerut menţinerea deciziei administrative atacate.

S-a mai făcut precizarea de către instanţă că reclamanta şi-a restrâns pretenţiile faţă de acţiunea iniţială, doar cu privire la terenurile situate pe baza localităţilor Tudor Vladimirescu şi Măximeni, judeţul Brăila.

Instanţa a reţinut că din cuprinsul raportului de expertiză efectuat în cauză, rezultă că suprafeţele de teren deţinute de reclamantă pe teritoriul comunelor Măximeni şi Tudor Vladimirescu fac parte din domeniul public al statului şi că acestea au fost date în administrarea reclamantei, fără a fi fost încălcate drepturile locuitorilor acestor comune.

Cât priveşte suprafaţa de 94 ha de pe raza comunei Tudor Vladimirescu, i-a fost atribuită reclamantei prin preluare de la poligonul militar al M.F.A. –M.I. în anul 1958, teren care nu a fost izlaz comunal, aşa cum eronat s-a stabilit. În ce priveşte terenul de 104,11 ha, terenul în cauză este câmp experimental din 1977, împrejurare atestată cu înscrisuri doveditoare.

Ca atare, instanţa a reţinut că terenurile de pe raza comunei Măximeni şi Tudor Vladimirescu, nu pot face obiectul Legii nr. 18/1991, deoarece înainte de 1990 au avut destinaţie specială, fiind în administrarea domeniului public al statului.

Instanţa a reţinut, în condiţiile suscitate, că reclamantei i-a fost încălcat dreptul de proprietate, recunoscut prin lege, prin Decizia atacată.

Curtea Supremă de Justiţie constată că cererea de chemare în judecată, s-a formulat de Staţiunea Centrală de Cercetări pentru Ameliorarea Solurilor Sărăturoase Brăila, a fost formulată la 13 iunie 1995, reclamanta solicitând judecarea cu Prefectura Judeţeană Brăila, pentru anularea deciziei nr. 692 din 14 mai 1991. Prin această decizie s-a dispus ca reclamantă să cedeze 94 ha la Primăria comunei Tudor Vladimirescu, 101 ha la Primăria comunei Măximeni 101 ha şi 223 ha la Primăria comunei Chişcani.

La 25 octombrie 1999, aşa cum rezultă din încheierea şedinţei publice, în dosarul nr. 468/1999 al Curţii de Apel Galaţi, se face vorbire despre depunerea unor cereri de intervenţie de către C.. G.F., S.S., C.E. şi C.V., persoane ce au fost citate în cauză pentru 8 noiembrie 1999. La această dată cauza s-a judecat, amânându-se pronunţarea pentru 9 septembrie, 10 noiembrie 1999, când s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 209 din 10 noiembrie 1999, când Curtea de Apel Galaţi a respins acţiunea reclamantei, fără a se pronunţa pe cererile de intervenţie.

Cauza a parcurs în continuare ciclul procesual, ajungându-se ca nici prin sentinţa atacată în cauză, instanţa să nu se pronunţe pe aceste cereri de intervenţie cu atât mai mult, cu cât s-a făcut afirmaţia de către aceste persoane fizice că reclamanta nu le-a contestat anumite suprafeţe de teren ce li s-au restituit, depunându-se o serie de acte.

Se impunea ca instanţa să se pronunţe pe aceste cereri de intervenţie, stabilindu-se şi regimul acestor cereri de intervenţie, în nume propriu sau pentru prefectură.

Mai este de observat că raportul de expertiză efectuat în cauză de expertul T.V., menţionează la desfăşurarea expertizei că „a purtat discuţie pe baza actelor de la dosar", ajungând la concluzia că regimul juridic al terenurilor în discuţie ar fi de domeniu public.

Regimul juridic al terenurilor se stabileşte de instanţă, iar nu de expert, şi pe de altă parte, în raport de situaţia complexă din cauză, de aspectul că se susţine că persoanele fizice interveniente în cauză au diferenţă din suprafaţa de teren din succesiune de la autorii lor, era necesar ca expertul să indice fiecare act în parte, pe care-şi întemeiază expertiza, nefiind suficientă referirea la registrul cadastral din 1954. De asemenea, era necesar a se elucida cu claritate pe teritoriul căror comune se află suprafeţele de teren în litigiu, mărimea lor şi care este regimul lor, în raport de acte concrete (pct. 4, 5, 6 şi 7 din raportul de expertiză).

Aşa fiind, urmează a se casa sentinţa atacată, cu trimiterea cauzei către aceiaşi instanţă, pentru rejudecare, cu celeritatea necesară faţă de faptul că această cauză se află pe rolul instanţelor de circa 8 ani.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul Consiliul Local al comunei Tudor Vladimirescu, judeţul Brăila, împotriva sentinţei civile nr. 119 din 20 septembrie 2002 a Curţii de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ.

Casează sentinţa atacată, cu trimitere spre rejudecare la aceiaşi instanţă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 septembrie 2003.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 2844/2003. Contencios. Anulare decizie Prefectura. Recurs