CSJ. Decizia nr. 2845/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000 si conflict negativ de competenta. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 2845/2003
Dosar nr. 2310/2003
Şedinţa publică din 26 septembrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 21 octombrie 2002, reclamanta T,M, a solicitat anularea hotărârii de revizuire nr. 115 din 13 septembrie 2002 a Casei Judeţene de Pensii Cluj, cu consecinţa menţinerii ca legală a hotărârii nr. 115 din 23 mai 2002.
Totodată, a solicitat anularea deciziei nr. 147962 din 16 septembrie 2002 emisă de Casa Judeţeană de Pensii Cluj, prin care a fost obligată să restituie suma de 17.556.012 lei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin hotărârea nr. 115 din 23 mai 2002, Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 189/2000 de pe lângă Casa Judeţeană de Pensii Cluj, a dispus acordarea unei indemnizaţii de 300.000 lei lunar pentru fiecare an de persecuţie din perioada 11 octombrie 1940 – 06 martie 1945, începând cu data de 1 aprilie 2001.
Prin hotărârea nr. 115 din 13 septembrie 2002, Casa Judeţeană de Pensii Cluj revizuieşte hotărârea anterioară, stabileşte că indemnizaţia i se cuvine începând cu data de 1 aprilie 2002 şi emite Decizia nr. 147962 din 16 septembrie 2002, prin care obligă reclamanta să achite suma de 17.556.012 lei, reprezentând drepturi băneşti necuvenite, încasate în perioada 1 aprilie 2001 – 1 aprilie 2002.
Reclamanta a susţinut că cererea pentru acordarea drepturilor a fost înregistrată sub nr. 54511 din 29 martie 2001 şi că beneficiază de indemnizaţia acordată, începând cu data de 1 aprilie 2001.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 173 din 20 februarie 2003, a admis în parte acţiunea şi în consecinţă:
- a dispus anularea în parte a hotărârii de revizuire nr. 115 din 13 septembrie 2002, în sensul că a obligat pârâta să-i achite reclamantei indemnizaţia legală, începând cu 1 aprilie 2001;
- a obligat pârâta să-i achite reclamantei suma de 1.000.000 lei, cheltuieli de judecată;
- a disjuns capătul de acţiune privind anularea deciziei nr. 147962 din 16 septembrie 2002 emisă de pârâtă şi a declinat competenţa de soluţionare a acesteia, în favoarea Tribunalului Cluj;
- a constatat ivirea conflictului negativ de competenţă cu privire la acest capăt de cerere şi trimite capătul de cerere disjuns la Curtea Supremă de Justiţie.
Pentru a soluţiona astfel, instanţa a reţinut că hotărârea nr. 115 din 23 mai 2002 a fost dată ca urmare a examinării cererii înregistrată de reclamantă sub nr. 54511 din 29 martie 2001, prin care pârâta i-a recunoscut calitatea de refugiat în perioada 11 octombrie 1940 – 6 martie 1945, acordându-i drepturile băneşti cuvenite, începând cu data de 1 aprilie 2001.
S-a reţinut că reclamanta a mai formulat o cerere, înregistrată sub nr. 30949 din 26 martie 2002, care era o revenire la prima cerere, pe care pârâta a soluţionat-o prin hotărârea nr. 115 din 13.septembrie 2002, modificând data de acordare a drepturilor băneşti la data de 1 aprilie 2002, hotărâre pe care instanţa a stabilit că este nelegală.
Împotriva sentinţei sus-menţionate a declarat recurs Casa Judeţeană de Pensii Cluj, considerând-o nelegală şi netemeinică.
În motivarea cererii de recurs s-a arătat, în esenţă, că reclamanta a solicitat stabilirea drepturilor ce i se cuvin, conform Legii nr. 189/ 2000, dar D.G.M.S.S. Cluj a respins această cerere pentru motivul că nu se încadra în prevederile acestei legi.
Ulterior apariţiei HG nr. 127/2002, intimata-reclamantă a depus la Casa Judeţeană de Pensii Cluj o cerere prin care solicita acordarea drepturilor prevăzute de această lege, începând cu data cererii anterioare depuse la D.G.M.S.S. Cluj.
Recurenta-pârâtă a admis cererea contestatoarei prin hotărârea nr. 115 din 13 septembrie 2002 dar nu a putut acorda aceste drepturi decât începând cu data de 1 aprilie 2002.
Recursul este neîntemeiat.
Prin hotărârea nr. 115 din 23 mai 2002, Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 189/2000 privind aprobarea OG nr. 105/1999, constituită pe lângă Casa Judeţeană de Pensii Cluj, s-a dispus ca în conformitate cu art. 2 alin. (1) din OG nr. 105/1999, să se acorde reclamantei o indemnizaţie de 300.000 lei, cu indexările ulterioare, pentru fiecare an de persecuţie din perioada 11 octombrie 1940 – 6 martie 1945, adică 4 ani, 4 luni şi 25 zile începând cu data de 1 aprilie 2001.
Urmare a cererii nr. 30949 din 26 martie 2002, prin care reclamanta a înţeles să revină la cererea iniţială, având în vedere că pârâta nu i-a răspuns la această cerere, se emite hotărârea nr. 115 din 13 septembrie 2002, prin care se stabilesc pentru reclamantă aceleaşi drepturi, însă începând cu data de 1 aprilie 2002.
Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 189/2000, pentru aprobarea OG nr. 105/1999, odată ce a analizat şi a stabilit că reclamanta a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu, din motive etnice, conform art. 1 lit. c) din lege, beneficiind de indemnizaţie de la data de 1 aprilie 2001, nu a avut un temei legal să emită o nouă hotărâre, prin care să schimbe doar data de când încep să curgă drepturile.
În consecinţă, soluţia instanţei de fond fiind legală şi temeinică, recursul se priveşte ca nefondat şi urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 173 din 20 februarie 2003 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 septembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2844/2003. Contencios. Anulare decizie... | CSJ. Decizia nr. 2846/2003. Contencios.. Contestaţie în anulare → |
|---|
