CSJ. Decizia nr. 288/2003. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 288/2003
Dosar nr. 2869/2000
Şedinţa publică din 28 ianuarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată şi înregistrată la Curtea de Apel Ploieşti, reclamnata SC C.D. SA a chemat în judecată pe pârâţii Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Dâmboviţa şi de Ministerul de Finanţe, pentru ca instanţa prin sentinţa ce o va pronunţ, să dispună anularea dispoziţiei nr. 66/1999 şi a deciziei nr. 532/2000, cu consecinţa exonerării sale de la plata sumei de 798.000.000 lei, reprezentând impozit pe profit şi 59.850.000 lei, majorări de întârziere aferente impozitului.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că în anul 1998 şi-a majorat capitalul social cu suma de 3.750.000.000 lei, deţinută ca urmare a încheierii unor contracte de vânzare-cumpărare de obligaţiuni, cu S.I.F. Muntenia.
Se susţine prin acţiune că nu este vorba de o vânzare de acţiuni, chiar dacă convertibilitatea obligaţiunilor în acţiuni, s-a făcut prin intermediul unei societăţi de valori mobiliare şi că obligaţiunile ce au fost emise, au fost doar preschimbate în acţiuni, situaţie în care ele sunt purtătoare de dobânzi, care corect au fost înregistrate pe cheltuieli, fiind plătite cumpărătorului S.I.F. Muntenia.
Curtea de Apel Ploieşti, prin sentinţa civilă nr. 194/2000, a respins acţiunea, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că reclamanta a efectuat plasamentul de valori mobiliare, cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 52/1994, deoarece este o societate închisă, neînscrisă la bursă şi că obligaţiunile emise nu au făcut obiectul unei oferte publice, fiind încălcate prevederile Regulamentului C.N.V.M. nr. 6/1995 şi nr. 15/1996.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta.
În motivarea recursului, recurenta-reclamantă a susţinut că aportul de capital social al acţionarului S.I.F. Muntenia s-a făcut prin convertibilitatea obligaţiunilor în acţiuni şi că obligaţiunile nu au fost vândute, ci doar preschimbate, ele fiind purtătoare de dobânzi.
Analizînd recursul formulat prin prisma motivelor invocate şi în raport cu dispoziţiile art. 304 şi ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea îl va respinge ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Societatea recurentă şi-a majorat capitalul social în anul 1998, cu suma de 3.750.000.000 lei, reprezentând obligaţiuni aduse ca aport de S.I.F. Muntenia, în condiţiile în care aceasta a procedat la emisiunea de obligaţiuni, ce ulterior au fost vîndute către S.I.F. Muntenia, prin intermediarul S.F., societate specializată în intermediere de valori imobiliare.
Majorarea capitalului social s-a făcut în baza contractelor de vânzare-cumpărare de obligaţiuni nr. 2631 din 23 ianuarie 1997 şi 29779 din 21 mai 1997. În aceste contracte, părţile de comun acord au prevăzut cadrul legal aplicabil şi anume, art. 118 din Legea nr. 31/1991, Legea nr. 52/1994 şi Regulamentul C.N.V.M. nr. 19/1996.
În aceste condiţii, organul de control prin procesul-verbal din 17 mai 1999, a analizat dacă recurenta întruneşte condiţiile unui plasament privat de valori mobiliare, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 52/1994, privind valorile mobiliare şi bursele de valori şi Regulamentul C.N.V.M. nr. 15/1996.
Sub acest aspect, susţinerea recurentei, în sensul că nu este vorba de o vânzare de obligaţiuni, ci doar de transformare a lor în acţiuni, este lipsită de suport legal, de vreme ce atât în contractele de vânzare-cumpărare, cât şi în contractele încheiate cu intermediarul S.F., sunt invocate în mod expres, prevederile Legii nr. 52/1994 şi ale Regulamentului C.N.V.M. nr. 15/1996.
Cum societatea recurentă nu este o societate deschisă, nu este înscrisă la bursă, astfel cum se prevede în art. 2 lit. C) din Legea nr. 52/1994, rezultă că emisiunea de obligaţiuni nu a fost făcută în condiţii legale.
Tot, astfel, plasamentul de valori mobiliare efectuat de recurentă s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art. 1.2 lit. j) din Legea nr. 52/1994, în sensul că obligaţiunile emise nu au făcut obiectul unei oferte publice.
Curtea urmează a reţine că din contractele încheiate cu S.I.F. Muntenia rezultă că emisiunea de capital a fost efectuată ca aport al acţionarului S.I.F. Muntenia, situaţie în care devin incidente dispoziţiile art. 68 din Legea nr. 31/1990, republicată, potrivit cu care „aportul asociaţilor la capitatul social nu este purtător de dobânzi".
Aşa fiind, în mod corect organul de control a reţinut că suma de 2.100.000.000 lei, reprezentând dobânzi la obligaţiuni, nu se putea înregistra pe cheltuieli, în raport cu dispoziţiile art. 4 alin (2) din OG nr. 70/1994, privind impozitul pe profit.
Rezultă, deci, că majorarea de capital făcută de recurentă prin emisiunea de obligaţiuni, aferente creşterii aportului acţionarului S.I.F. Muntenia, nu este purtătoare de dobândă şi în consecinţă, nu este deductibilă la calculul impozitului pe profit.
Ori, în cauza dedusă judecăţii, contrar dispoziţiilor art. 68 din Legea nr. 31/1990, potrivit cu care aportul asociaţilor la capitalul social nu este purtător de dobânzi, recurenta a plătit cumpărătorului S.I.F. Muntenia, care era asociat al ei, dobânzi în cuantum de 2.100.000.000 lei şi nelegal a trecut pe cheltuieli, această sumă, încălcând dispoziţiile art. 4 alin. (2) din OG nr. 70/1994.
Faţă de cele mai sus arătate, în mod legal organele de control au stabilit în sarcina recurentei-reclamante, obligaţia de plată a sumei de 798.000.000 lei, cu titlu de impozit pe profit şi a sumei de 59.850.000 lei, majorări de întârziere.
În consecinţă, în baza dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat, soluţia pronunţată fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile legale aplicabile.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC C. SA, împotriva sentinţei civile nr. 194 din 13 iulie 2000 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefundat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 ianuarie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 286/2003. Contencios. Recurs refuz acordare... | CSJ. Decizia nr. 2881/2003. SECŢIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATI.... → |
---|