CSJ. Decizia nr. 300/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 300/2003
Dosar nr. 1964/2002
Şedinţa publică din 28 ianuarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată şi înregistrată la Curtea de Apel Oradea, reclamantul T.P. a chemat în judecată în calitate de pârâtă. Casa Judeţeană de Pensii, pentru ca instanţa prin sentinţa ce o va pronunţa. să dispună anularea hotărârii nr. 142/2002 şi recunoşaterea în favoarea lui, a beneficiului Decretului-lege nr. 118/1990, modificat şi completat prin OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că în perioada 1939 – 1940, a lucrat în tabăra de muncă şi că pentru această perioadă beneficiază de pevederile Decretului-lege nr. 118/1990, modificat şi completat.
Curtea de Apel Oradea, prin sentinţa civilă nr. 316/2002, a respins acţiunea, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că perioada invocată de reclamant, ca internare într-o tabără de muncă, excede perioadele prevăzute de lege care se plasează după 6 martie 1945 şi 6 septembrie 1940.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul, susţinând că în mod greşit instanţa i-a respins acţiunea, în raport cu actele existente la dosar.
Analizând recursul formulat în raport cu dispoziţiile art. 304 şi ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea îl va respinge ca nefondat, pentru următoarele considerente.
Recurentul a susţinut că din actul depus la dosar şi datat 17 iulie 1940, rezultă că în perioada 1939 – 1940, a lucrat în tabăra de muncă din judeţul Botoşani.
Acest act, însă, care este un „bilet de voie permanent", emis de Comandantul Bateriei 31/32 Artilerie, atestă că recurentul a fost soldat în detaşamentul de săpători din Stânceni, judeţul Botoşani
De altfel, perioada invocată de recurent, 1939 – 1940, nu se încadrează în perioada stabilită prin lege; Legea nr. 118/1990, cu modificările ulterioare prevede că drepturile se acordă persoanelor persecutate din motive politice după 1 martie 1945, iar Legea nr. 189/2000 stabileşte drepturi în favoarea persoanei persecutate, din motive etnice, de către regimurile instaurate în România, după 6 septembrie 1940.
În consecinţă, în raport cu cele mai sus reţinute şi faţă de dispoziţiile art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de T.P., împotriva sentinţei civile nr. 316/CA/2002 - P din 27 mai 2002 a Curţii de Apel Oradea, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 ianuarie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 30/2003. Contencios. La declinare de... | ICCJ. Decizia nr. 300/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
