CSJ. Decizia nr. 301/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi conf Lg 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 301/2003
Dosar nr. 1965/2002
Şedinţa publică din 28 ianuarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 15 aprilie 2002 şi înregistrată la Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ, reclamanta N.E., a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Satu Mare, să se dispună anularea hotărârii nr. 524 din 4 aprilie 2002, pronunţată de pârâtă şi să i se recunoască calitatea şi drepturile acordate de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.
A susţinut reclamanta că în mod nelegal pârâta a repus cererea, prin care a solicitat să se constate că împreună cu părinţii săi, a fost expulzată, pe motive etnice, de regimul hortyst, fiind astfel prejudiciată de drepturile prevăzute de lege.
Prin sentinţa nr. 321/CA/2002 - P din 27 mai 2002, secţia comercială şi de contencios administrativ din cadrul Curţii de Apel Oradea a admis acţiunea, a anulat hotărârea nr. 524/2002, emisă de pârâtă, pe care a obligat-o să îi recunoască reclamantei, calitatea de beneficiară a drepturilor acordate prin Legea nr. 189/2000.
A reţinut instanţa de fond, că şi copiii sunt beneficiari ai drepturilor acordate de lege, părinţilor, domiciliul copiilor fiind legal stabilit cu al părinţilor, regimul de persecuţie etnică fiind aplicat fără o astfel de distincţie – copii şi părinţi.
Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâta, Casa Judeţeană de Pensii Satu Mare, criticând-o ca fiind nelegală, instanţa acordând drepturi pe care legea nu le prevede.
Examinând recursul sub incidenţa motivelor prevăzute de art. 304 C. proc. civ., se constată că acesta este nefondat.
Prin actele depuse, reclamanta a dovedit că familia sa – părinţii şi fraţii ei – au fost expulzaţi pe motive etnice, erau români, de către autorităţile regimului hortyst, din localitatea Sătmărel, judeţul Satu-Mare, cotropit de armata maghiară, în localitatea Simeria. În această localitate, la 3 decembrie 1941, s-a născut reclamanta.
Prin art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată şi modificată prin Legea nr. 189/2000, au fost acordate unele drepturi, persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 14 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, din motive etmice, iar la lit. c) este prevăzut că drepturile se acordă persoanei care a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
A susţine că drepturile nu se acordă copiilor care s-au născut înainte de 14 septembrie 1940 sau până la 6 martie 1945, înseamnă a prejudicia aceste categorii de persoane, pentru că este evident că şi copiii minori aveau acelaşi tratament de persecuţie din partea regimului hortyst, dar pe de altă parte, nu se poate separa domiciliul copiilo, de cel al părinţilor şi este evident că nu aceasta trebuie să fie finalitatea acestui act reparatoriu, pentru cei care au avut de suferit ca urmare a refugierii, deportării sau expulzării.
Pentru aceste considerente, Curtea constată că sentinţa recurată este temeinică şi legală, pe cale de consecintă, recursul urmând a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Satu Mare, împotriva sentinţei civile nr. 321/CA/2002 - P din 27 mai 2002 a Curţii de Apel Oradea, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 ianuarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3008/2003. Contencios. Anulare articole din... | CSJ. Decizia nr. 3011/2003. Contencios. Anulare act control... → |
|---|
