CSJ. Decizia nr. 3213/2003. Contencios. Anulare partiala Hotarâre Guvern. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 3213/2003
Dosar nr. 1891/2003
Şedinţa publică din 15 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 20 iunie 2001, reclamantele Ţ.G. şi Ţ.M au chemat în judecată Guvernul României, solicitând anularea parţială a HG nr. 240/2001, în sensul excluderii din Anexa 2, cuprinzând lista bunurilor imobile, proprietate privată a statului a imobilului situat în Bucureşti.
În motivarea cererii, reclamantele au învederat că, în calitate de succesoare în drepturi a lui I.E.S, deţin în proprietate, împreună cu D.V., imobilul sus-menţionat, în care funcţionează Ambasada Braziliei.
Astfel, prin sentinţa civilă nr. 6823 din 4 mai 1999 a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, s-a constatat că imobilul a trecut în proprietatea statului fără titlu valabil şi s-a dispus obligarea Primăriei municipiului Bucureşti să-l restituie reclamantelor.
Dreptul de proprietate al reclamantelor a fost ulterior intabulat în Cartea Funciară, prin încheierea nr. 8371 din 9 august 2000.
Reclamantele au mai arătat că prin înscrierea imobilului în lista bunurilor proprietate privată a statului şi trecerea lui în administrarea R.A. L. SA, li se încalcă dreptul de proprietate, impunându-se anularea parţială a actului administrativ atacat.
La data de 3 august 2001, R.A. L. SA a formulat cerere de intervenţie în interes propriu şi al Guvernului României, învederând că titlul de proprietate invocat de reclamante nu le este opozabil, regia nefiind parte în procesul de revendicare.
Pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă şi de contencios administrativ, s-a aflat dosarul nr. 228/2001, având ca obiect acţiunea formulată de reclamantele D.V., T.G. şi T.M., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi R.A. L. SA.
Prin această cerere, reclamantele solicitau anularea parţială a HG nr. 240/2001, respectiv a poziţiei nr. 161 din Anexa 2, privind imobilul din Str. Praga.
După ce prin sentinţa civilă nr. 203 din 14 iunie 2001 s-a dispus declinarea competenţei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, la această din urmă instanţă s-a format dosarul nr. 1529/2001.
La data de 17 octombrie 2001, Curtea de Apel Bucureşti a dispus conexarea celor două dosare şi ulterior, a luat act de precizarea scrisă a poziţiei reclamantelor, faţă de adoptarea OUG nr. 32/2002.
Prin sentinţa civilă nr. 246 din 26 februarie 2003, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea ca rămasă fără obiect.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a constatat că, întrucât prin art. 9 din OUG nr. 32/2002, s-a dispus abrogarea HG nr. 240/2001, hotărârea de guvern contestată nu-şi mai produce efectele, iar cererea de anulare a rămas fără obiect.
S-a mai reţinut că argumentele invocate de reclamante în apărare, în sensul că imobilul în litigiu este în continuare prevăzut ca bun, proprietate privată a statului, potrivit art. 7 din OUG nr. 32/2002, pot fi folosite pe calea dreptului comun într-o acţiune în revendicare sau de comparare a titlurilor şi nu pe calea contenciosului administrativ.
Împotriva sentinţei au declarat recurs reclamantele Ţ.G. Ţ.M. şi D.V., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, reclamantele au învederat că instanţa de fond a apreciat în mod greşit rămânerea fără obiect a acţiunii, fără a avea în vedere faptul că prin art. 7 din OUG nr. 32/2002, şi-a prelungit efectele şi valabilitatea HG nr. 240/2001, sub aspectul includerii imobilului în litigiu, în anexele actului normativ.
De asemenea, reclamantele au arătat că instanţa a aplicat eronat legea, când a reţinut că pretenţiile invocate pot forma obiectul unei acţiuni pe calea dreptului comun, cât timp ceea ce s-a contestat a fost HG nr. 240/2001, şi nu OUG nr. 32/2002, deci un act administrativ care continuă să-şi producă efectele şi care poate fi cenzurat pe calea contenciosului administrativ.
Examinând cauza în raport cu motivele invocate şi având în vedere şi prevederile art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis şi a se dispune casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
Curtea reţine că HG nr. 240/2001, privind reorganizarea şi funcţionarea R.A. L. SA, prevede în Anexa 2 bunurile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea regiei, printre care şi imobilul din Bucureşti, compus din construcţie şi 580 mp teren.
Această hotărâre a Guvernului României a fost abrogată expres prin OUG nr. 32/2002 (M. Of. nr. 207/27.03.2002), privind comasarea prin absorbţie a R.A. L. SA de către R.A. A.P.P.S. (art. 9).
În art. 7 al ordonanţei se prevede că Anexa 4 a HG nr. 854/2000, privind organizarea şi funcţionarea R.A. A.P.P.S., se completează cu bunurile prevăzute în Anexele nr. 2 şi 3 la HG nr. 240/2001 privind reorganizarea şi funcţionarea R.A. L. SA.
Aşadar, în raport cu aceste dispoziţii, este corectă susţinerea reclamantelor că, prin preluarea listei bunurilor, proprietate privată a statului, printre care se află şi imobilul în litigiu, prevăzută în Anexa 2 a HG nr. 240/2001, această anexă îşi produce în continuare efectele, chiar dacă R.A. L. SA, care avea bunul în administrare, a fost desfiinţată, ceea ce a impus abrogarea hotărârii de reorganizare şi funcţionare a instituţiei respective.
În consecinţă, este greşită soluţia instanţei de respingere a acţiunii, ca fiind rămasă fără obiect, cât timp HG nr. 240/2001 îşi păstrează parţial valabilitatea, respectiv Anexele 2 şi 3.
În raport cu cele expuse, Curtea, admiţând recursul, va casa sentinţa şi va trimite cauza la aceiaşi instanţă pentru soluţionarea fondului litigiului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Ţ.G., T.M. şi D.V., împotriva sentinţei civile nr. 246 din 26 februarie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3212/2003. Contencios. Refuz comunicare în... | CSJ. Decizia nr. 3214/2003. Contencios. Anulare Hotarâre... → |
|---|
