CSJ. Decizia nr. 3333/2003. Contencios. Anulare decizie U.A.R. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 3333/2003
Dosar nr. 293/2003
Şedinţa publică din 21 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 24 mai 2002, M.G. a chemat în judecată U.A.R., solicitând să se dispună anularea deciziei nr. 8758 din 23 martie 2002, prin care Consiliul Uniunii a respins contestaţia introdusă de el împotriva deciziei nr. 1286 din 14 decembrie 2001, emisă de către Comisia Permanentă, ca nelegală.
Pe cale de consecinţă, reclamantul a cerut obligarea pârâtei să-i soluţioneze favorabil cererea de primire în profesia de avocat, cu scutire de examen, conform art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995.
În motivarea acţiunii, M.G. a arătat că îndeplineşte funcţia de consilier juridic şi prin cererea adresată Baroului de Avocaţi Vrancea a solicitat primirea în profesia de avocat cu scutire de examen.
Deşi sunt întrunite cerinţele prevăzute în art. 16 alin. (2) al Legii nr. 51/1995, atât Comisia Permanentă, cât şi Consiliul U.A.R. nu au dat curs petiţiei şi, respectiv contestaţiei, apreciind că măsura este justificată de reglementarea cuprinsă în art. 28 pct. 9 din Statutul profesiei de avocat.
A precizat că o asemenea reglementare nu poate modifica, completa sau adăuga la normele legale, care stabilesc limitarea vârstei persoanelor ce solicită primirea în avocatură.
Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 116 din 16 septembrie 2002, a respins acţiunea ca neîntemeiată.
Instanţa a reţinut că din moment ce primirea în profesia de avocat se realizează potrivit legii şi statutului profesiei, afirmaţia reclamantului că dispoziţia art. 28 pct. 9 din statut ar adăuga sau modifica legea de organizare nu are suport şi trebuie înlăturată.
Hotărârea a fost atacată cu recurs de către reclamantul M.G.
Recurentul a reiterat motivele cuprinse în acţiunea introductivă, susţinând că de vreme ce adaugă la lege, dispoziţiile statutare invocate de pârâtă în actele administrative emise trebuiau înlăturate din rezolvarea dată litigiului.
Pe cale de consecinţă, eronat, curtea de apel a respins acţiunea, considerând că cererea sa adresată Baroului de Avocaţi nu are suport.
Critica este întemeiată.
Potrivit art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995, republicată, la cerere, poate fi primit în profesia de avocat cel care anterior sau la data primirii în această profesie, a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puţin 10 ani.
Prin prevederea conţinută în art. 28 pct. 9 din Statutul profesiei de avocat, (M. Of., nr. 284/31.05.2001) s-a stabilit, însă, că persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a solicita primirea în profesia de avocat poate formula cerere de primire cu cel puţin 5 ani anterior împlinirii vârstei standard de pensionare în sistemul de pensii şi asigurări sociale din care face parte.
Textul adaugă, indiscutabil, la normele legale care nu condiţionează admisibilitatea cererii de primire în profesia de avocat, de o anumită vârstă a solicitantului.
Pe de altă parte, Statutul profesiei de avocat a fost adoptat de Consiliul U.A.R. în virtutea competenţei ce i-a fost conferită prin art. 63 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.
Ca act administrativ normativ el reglementează, în mod detaliat, principiile şi regulile fundamentale ale exercitării acelei profesii.
Având în vedere această calificare juridică, dar şi necesitatea conformităţii depline a actelor administrative de autoritate cu prevederile legale în vigoare, Curtea Supremă de Justiţie apreciază că apărarea reclamantului M.G. referitoare la caracterul nelegal al dispoziţiei art. 28 pct. 9 din Statutul profesiei de avocat era întemeiată şi trebuia admisă ca atare.
Neprocedând în modul arătat şi considerând că această apărare, „nu are suport", curtea de apel a pronunţat o hotărâre nelegală şi netemeinică, de natură a-l prejudicia grav pe reclamant.
În consecinţă, urmează a se admite recursul şi a fi casată sentinţa cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond.
Cu prilejul rejudecării, instanţa de trimitere va cere părţilor să ataşeze în dosar toate înscrisurile care au stat la baza emiterii actelor administrative supuse controlului jurisdicţional, inclusiv copii după cererea reclamantului de primire în avocatură, după carnetul său de muncă şi orice alte înscrisuri a căror concludenţă pentru soluţionarea pricinii, va rezulta din dezbateri.
Văzând şi dispoziţiile art. 313 C. proc. civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul M.G. împotriva sentinţei civile nr. 116 din 16 septembrie 2002 a Curţii de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3331/2003. Contencios. Refuz rezolvare cerere.... | CSJ. Decizia nr. 3334/2003. Contencios → |
|---|
