CSJ. Decizia nr. 3392/2003. Contencios. Refuz acordare drepturi banesti. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 3392/2003
Dosar nr. 1783/2002
Şedinţa publică din 22 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 19 martie 2002, reclamantul C.S. a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Apărării Naţionale, să-i plătească drepturile băneşti, reprezentând solda şi indemnizaţia de zbor cuvenite pentru un lt. col. aviator în activitate.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că pârâtul a refuzat nejustificat să-i acorde cu începere de la data de 27 ianuarie 1948, drepturile băneşti care i se cuvin în baza Decretului nr. 130/1948, pentru gradul de comandor aviator, avut la data trecerii sale în retragere.
Prin sentinţa nr. 52 din 25 aprilie 2002, Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins acţiunea ca tardiv formulată, reţinând că reclamantul contestă în realitate Decizia de pensie nr. 60238 din 10 septembrie 1951, prin care nu i-au fost acordate drepturile prevăzute în Decretul nr. 130/1948 şi cererea sa a fost formulată cu depăşirea termenului de un an prevăzut de art. 5 alin. final din Legea nr. 29/1990.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs reclamantul, solicitând casarea hotărârii ca nelegală şi netemeinică.
Recurentul a susţinut că instanţa de fond a respins greşit acţiunea ca tardiv formulată, fără a se avea în vedere toate memoriile adresate mai multor autorităţi administrative, pentru soluţionarea favorabilă a cererii sale. De asemenea, recurentul a arătat că acţiunea sa trebuia admisă, în condiţiile în care a dovedit temeinicia cererii sale prin înscrisurile depuse la dosar.
Recursul este nefondat şi urmează să fie respins pentru următoarele considerente:
Instanţa de fond a constatat corect că acţiunea formulată de reclamant are ca obiect anularea deciziei de pensie nr. 60238 din 10 septembrie 1951 şi că, la data înregistrării cererii, 19 martie 2002, expirase termenul de un an, prevăzut de art. 5 alin. final din Legea nr. 29/1990, pentru sesizarea instanţei de contencios administrativ.
Petiţiile prin care reclamantul s-a adresat mai multor autorităţi administrative pentru acordarea drepturilor prevăzute de Decretul nr. 130/1948, nu au determinat suspendarea sau întreruperea termenului legal de sesizare a instanţei pe calea contenciosului administrativ.
În consecinţă, instanţa de fond a soluţionat corect excepţia de tardivitate a acţiunii şi critica adusă soluţiei în recurs este nefondată.
Faţă de considerentele expuse şi care fac inutilă examinarea criticii formulate pe fondul pricinii, Curtea va respinge prezentul recurs ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.S. împotriva sentinţei civile nr. 52 din 25 aprilie 2002 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3391/2003. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3393/2003. Contencios. Anulare act control... → |
|---|
