ICCJ. Decizia nr. 3393/2003. Contencios. Anulare act control financiar. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV

Decizia nr. 3393/2003

Dosar nr. 402/2003

Şedinţa publică din 22 octombrie 2003

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Craiova, reclamanta SC T.M.C. SA Filiaşi a chemat în judecată pârâtul Ministerul Finanţelor Publice – Direcţia de Soluţionare a Contestaţiilor, pentru ca prin sentinţa ce se va pronunţa, să se dispună anularea deciziei nr. 1985 din 7 decembrie 2001 emisă de Ministerul Finanţelor şi procesului-verbal de control nr. 5034 din 26 septembrie 2000, încheiat de Administraţia Finanţelor Publice Filiaşi.

Reclamanta a motivat acţiunea arătând că nu datorează sumele reţinute în actul de control, cu precizarea că datoriile reţinute nu au fost cuprinse în certificatul de atestare fiscală şi de asemenea, nu au fost avute în vedere la încheierea contractului de vânzare-cumpărare acţiuni, situaţie în care aceste datorii sunt lovite de nulitate absolută, iar cu privire la eşalonare s-a susţinut că nu se impunea anularea acesteia, întrucât a achitat sumele datorate.

Prin sentinţa civilă nr. 302 din 18 octombrie 2002, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, a respins acţiunea formulată de reclamanta SC T.M.C. SA Filiaşi, judeţul Dolj ,împotriva pârâţilor Ministerul Finanţelor Publice, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Dolj şi Administraţia Finanţelor Publice Filiaşi.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că din probele cauzei rezultă că reclamanta nu a îndeplinit obligaţia de plată la scadenţă şi în cuantumul convenit a sumelor datorate la bugetul statului, la data acordării eşalonării.

Pentru a putea beneficia de facilităţile legale, se impunea respectarea întocmai, atât cu privire la dată, cât şi cu privire la cuantum, a achitării ratelor rezultate din eşalonare.

De asemenea, reclamanta avea obligaţia de a plăţi şi datoriile curente, aceasta fiind o condiţie a acordării eşalonării.

Împotriva sentinţei civile sus-menţionate a declarat recurs SC T.M.C. SA Filiaşi, care a motivat, în esenţă, că nu a contestat şi nu contestă sumele datorate, ci măsura administrativă abuzivă privind eşalonarea debitelor, clauză prinsă în mod expres în contractul de vânzare-cumpărare acţiuni, în procesul de privatizare a SC T.M.C. SA Filiaşi.

Recursul este nefondat.

Se reţine că prin procesul-verbal de control nr. 5034/2000, încheiat de Administraţia Finanţelor Publice Filiaşi, s-a reţinut că reclamanta datorează la bugetul statului sumele de 1.824.392.768 lei reprezentând diferenţă impozit pe profit şi 1.299.057.311 lei reprezentând diferenţă T.V.A.

Organul de control a adoptat această soluţie, apreciind că societatea nu şi-a îndeplinit obligaţiile decurgând din beneficiul înlesnirii la plată a sumei de 11.395.692.586 lei, din care impozit pe profit, 6.922.633.439 lei, T.V.A., 3.019.763.617 lei, majorări aferente impozitului pe profit, 841.454.310 lei şi majorări aferente T.V.A., 611.841.220 lei, adică nu a achitat obligaţiile curente la bugetul de stat în termen de 30 de zile de la data scadenţei şi nu a respectat datele stabilite pentru plata ratelor eşalonate şi cuantumul acestora.

Ca urmare, s-a procedat la recalcularea debitelor şi a majorărilor de întârziere, rezultând sumele de 1.824.329.764 lei impozit pe profit şi 1.299.057.311 lei diferenţe, faţă de cele calculate în precedent.

Instanţa de fond a reţinut în mod corect că actul de control şi Decizia pronunţată în procedura prealabilă sunt temeinice şi legale.

Din probele administrate în cauză se reţine că recurenta nu a îndeplinit obligaţiile asumate la data când i s-a acordat eşalonarea.

Societatea în cauză şi-a pierdut dreptul de eşalonare la plată încă din anul 2000, deoarece nu a respectat condiţiile impuse la data acordării acesteia.

Condiţiile de plată a obligaţiilor bugetare au fost reflectate şi în contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni, iar societatea recurentă nu a respectat termenele de plată, astfel cum rezultă din probele administrate în cauză.

Astfel, se reţine că recurenta nu a respectat data stabilită pentru plata ratei a doua din eşalonarea obligaţiilor bugetare aprobată de Ministerul Finanţelor prin adresa nr. 4424066 din 6 februarie 1999.

Astfel, plata debitelor de impozit pe profit şi T.V.A., scadente pe 20 decembrie 1999, s-a efectuat pe 27 decembrie 1999, cu 7 zile mai târziu, context în care OG nr. 11/1996, privind executarea creanţelor bugetare, reglementează încetarea valabilităţii eşalonării datoriilor fiscale.

Consecinţa nerespectării scadentei fixate este pierderea dreptului de a beneficia de eşalonarea datoriilor, situaţie în care în mod corect a fost refăcut şi calculul diferenţelor de impozit pe profit şi T.V.A., datorate de SC T.M.C. SA Filiaşi.

Având în vedere considerentele prezentate, faptul că sentinţa instanţei de fond este legală şi temeinică, iar motivele de recurs invocate nu sunt de natură să ducă la casarea acesteia, urmează ca recursul declarat în cauză să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de SC T.M.C. SA Filiaşi, judeţul Dolj, împotriva sentinţei civile nr. 302 din 18 octombrie 2002 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 octombrie 2003.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3393/2003. Contencios. Anulare act control financiar. Recurs