CSJ. Decizia nr. 441/2003. Contencios.. Stabilirea competenţei
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 441/2003
Dosar nr. 2961/2002
Şedinţa publică din 4 februarie 2003
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 24 iunie 2002, reclamanta C.C. a chemat în judecată Spitalul Orăşenesc Năsăud, solicitând anularea deciziei de imputare nr. 113 din 31 mai 2002, restituirea sumelor reţinute şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii sale, reclamanta a susţinut că măsura imputării este nelegală şi netemeinică, drepturile salariale fiind încasate cuvenit în baza OUG nr. 24/2000.
Prin sentinţa civilă nr. 409 din 6 septembrie 2002, Tribunalul Bistriţa Năsăud şi-a declinat competenţa de soluţionare, în favoarea Colegiului jurisdicţional de pe lângă Camera de Conturi a judeţului Bistriţa Năsăud.
Instanţa a reţinut că pârâtul este o unitate publică care se încadrează în categoria persoanelor juridice supuse controlului Curţii de Conturi, potrivit art. 18 lit. e) din Legea nr. 94/1992. Totodată, s-a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 41 din acelaşi act normativ, spitalul funcţionând pe principiul autonomiei financiare, conducerii acestuia, în calitate de ordonator de credite, revenindu-i răspunderea principală pentru producerea prejudiciului. În fine, pentru recuperarea acestuia s-a apreciat ca justificată, măsura obligării beneficiarilor direcţi, la restituirea sumelor încasate, chiar dacă nu au nici o culpă.
Prin sentinţa nr. 54 din 22 octombrie 2002, Colegiul jurisdicţional Bistriţa Năsăud şi-a declinat competenţa de soluţionare, în favoarea Tribunalului Bistriţa Năsăud şi în acelaşi timp, constatând existenţa conflictului negativ de competenţă, a trimis cauza, spre soluţionare, Curţii Supreme de Justiţie.
S-a reţinut că răspunderea pentru prejudiciul cauzat o poartă conducerea spitalului, care a dispus o plată nelegală şi care a emis decizii de imputare, în temeiul dispoziţiilor art. 106 şi art. 108 teza a II-a C. muncii, pentru recuperarea sumelor de la beneficiari.
Cum salariţii care au încasat drepturile salariale necuvenite, nu fac parte din categoria persoanelor fizice prevăzute de art. 40 şi 41 din Legea nr. 94/1992 şi nici nu au participat la producerea prejudiciului unic împreună cu aceste persoane, competenţa de soluţionare a contestaţiei revine tribunalului, ca instanţă de drept comun, conform art. 2 lit. b1) C. proc. civ. şi art. 70, 73 şi urm. din Legea nr. 168/1999.
Soluţionând conflictul negativ de competenţă, Curtea stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Bistriţa Năsăud.
În conformitate cu dispoziţiile art. 41 din Legea nr. 94/1992, Colegiul jurisdicţional judecă în primă instanţă, contestaţiile introduse împotriva actelor de imputaţie, de către administratorii, gestionarii, contabilii, precum şi de către ceilalţi salariaţi care au participat împreună cu aceştia la producerea pagubei cauzate persoanelor juridice, prevăzute la art. 18, în legătură cu formarea, administrarea şi întrebuinţarea resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, precum şi cu gestionarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.
Cu alte cuvinte, la stabilirea competenţei materiale a instanţelor Curţii de Conturi, legiuitorul a avut în vedere atât criteriul persoanelor juridice controlate (art. 18), cât şi cel al calităţii persoanelor fizice răspunzătoare (art. 41).
Cum în speţă, Decizia de imputare s-a emis în sarcina unor simpli beneficiari de drepturi salariale necuvenite şi faţă de care însuşi organul de control a reţinut că nu se fac răspunzătoare în nici un fel de producerea pagubei, în mod corect s-a reţinut de către Colegiul jurisdicţional al Curţii de Conturi, că nu sunt îndeplinite cerinţele art. 41 din Legea nr. 94/1992.
Astfel fiind, contestaţia formulată de C.C., împotriva deciziei de imputare nr. 113/2002, are în fapt, natura juridică a unui conflict de muncă, a cărei competenţă de soluţionare revine tribunalului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a litigiului privind pe C.C. şi Spitalul Orăşenesc Năsăud, în favoarea Tribunalul Bistriţa Năsăud, secţia conflicte de muncă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 februarie.
← ICCJ. Decizia nr. 4406/2003. Contencios | CSJ. Decizia nr. 442/2003. Contencios.. Stabilirea competenţei → |
---|